Interviu cu prof. Emil Mocian, președintele UJSLI Bistrița-Năsăud

Stimate domnule președinte, ne apropiem cu pași repezi de finalul anului școlar 2018-2019. Cum a fost el pentru pentru sindicatul pe care îl conduceți, pentru cadrele didactice din Bistrița-Năsăud?

Anul acesta școlar a fost un an foarte agitat. În sensul că au apărut din partea ministerului tot felul de „noutăți“ care trebuiau rectificate, probleme cu salarizarea, în sensul că EDUSAL nu era în concordanță cu Legea 153/2017 și din acest motiv unii colegi care aveau aceeași pregătire, vechime și ani de studii, precum și același grad didactic au primit salarii diferite. De asemenea, au fost negocieri privitor la Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Activitate Învățământ Preuniversitar, plata diferențelor salariale și a dobânzilor, acordarea sporului neuropsihic și conducerii școlilor, școlilor profesionale etc.

Cu ce necazuri, probleme s-a confruntat sau se confruntă școala bistrițeană?

Problemele personalului din învățământul județului nostru sunt sunt aceleași ca și la nivel de țară. La noi ar fi plata nevetei la unele unități școlare, soluționarea reducerii unor posturi/norme din cauza scăderii populației școlare, plata dobânzilor legale, unde unitățile școlare trebuie să ceară de la tribunal o lămurire în ceea ce privește acordarea dobânzilor penalizatoare, acordarea de zile libere conform CCMUNSAIP în zilele de Paște, mai precis ziua 1, 2 și a 3-a, nu cum s-a procedat în EDUSAL, ca ziua de 30 aprilie să fie zi de concediu de odihnă. Se scrie că guvernul a aprobat pentru bugetari ziua de 30 aprilie că fiind zi liberă, dar cu recuperare.

La începutul anului calendaristic eram anunțați că foarte curând vom avea o nouă Lege a Educației Naționale. A trecut de atunci aproape jumătate de an și perspectiva unui nou cadru legislativ pentru învățământ nu a căpătat contur. Ce credeți că se întâmplă?

Din întâlnirile avute la Colegiul Liderilor cu doamna ministru al educației, s-a desprins ideea că legea va fi supusă dezbaterii publice până la sfârșiul lunii martie. În continuare, nu știu câte proiecte de lege vor mai fi.

Despre plata sentințelor judecătorești ce ne puteți spune? În ce ritm se face?

La noi în județ s-a finalizat, din câte știu eu, plata drepturilor salariale rămânând să se plătescă dobânzile

Ministrul educației e de părere că profesorii ar trebui plătiți diferențiat, în funcție de volum de muncă și prestație/performanțe. Cum vi se pare această idee?

Din punctul meu de vedere, o plată diferențiată i-ar motiva pe colegi la  performanțe școlare sporite, dar trebuie avut în vedere formarea de criterii obiective și cuantificabile. Se pune întrebarea: ce este mai important, câștigarea de premii la olimpiadă sau creșterea procesului instructiv-educativ la clasă. Deocamdată, nici legislația și nici poziția colegilor noștri nu permit o salarizare diferențiată.

Care este opinia dumneavoastră, a sindicatului pe care îl conduceți, despre viziunea MEN „Educația ne unește“?

Mai întâi de toate, trebuie subliniat faptul că educația a cam dispărut de pe firmamentul nostru și că ea trebuie revigorată și pusă la loc de cinste. În altă ordine de idei, nu sunt de acord cu tot felul de experimente în învățământ. Cum vine un nou ministru, cum se dorește o nouă abordare a educației și instruirii în învățământ. Nu există stabilitate și continuitate în acest domeniu. Mai trebuie avut în vedere că noi, față de alte state, suntem cu o experiență și mentalitate din trecutul țării noastre și, ca atare, nu putem lua, din diferite țări, modele pe care apoi să le transpunem, ca o mănușă, la noi. A se vedea declarația doamnei ministru care și-a exprimat dorința de a avea un învățământ ca în Japonia

Concluzionând, schimbările cu care a venit la nivelul MEN doamna ministru Ecaterina Andronescu, la cel de-al patrulea mandat de ministru al educației, a deconcertat multă lume. Cum le priviți dumneavoastră, în ansamblu?

Nu doresc să supăr pe nimeni, dar în primul mandat al doamniei ministru au cam dispărut școlile profesionale, iar acum în unele județe cred că se exagerează cu numărul lor, în sensul că se diminuează mai multe clase de liceu și se constituie clase de profesională. Eu aș dori să fie o continuitate în învățământ și indiferent cine se află la conducerea ministerului, să pună în practică hotărârile luate împreună cu sindicatele, părinții și alte organisme ale societății civile. De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că planul-cadru și programele trebuie să fie adaptate la cerințele pieței mondiale și în vederea dezvoltării acesteia.

Interviu realizat de Oana PANAIT