Tocmai când ne gândeam că pandemia a domolit pornirile reformatoare de la vârful Educației, ministrul Sorin Cîmpeanu anunță o schimbare radicală și surprinzătoare pentru toată lumea: învățământul preunivesitar va avea, începând chiar cu anul școlar 2022-2023, o nouă structură, o înnoire revoluționară, am putea spune la o primă vedere, deoarece anul școlar nu va mai fi împărțit nici în semestre, nici în trimestre, ci în module, tezele vor dispărea, iar elevii vor fi evaluați doar de două ori pe an. Lunile de școală vor fi împărțite în cinci perioade de studiu care vor alterna cu cinci vacanțe. Noul an școlar ar urma să fie mai lung, adică să înceapă pe 5 ­septembrie și să se încheie în data de 16 iunie, astfel încât elevii vor învăța cu 14 zile mai mult, adică 36 de săptămâni, față de 34. La solicitarea elevilor, tezele vor dispărea, urmând să fie înlocuite cu două evaluări standardizate, la începutul și la finalul anului școlar. În acest sens trebuie să fie modificat Regulamentul cadru de Organizare și Funcționare a Unităților de Învățământ Preuniversitar (ROFUIP).

De la preluarea mandatului de ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu a tot vorbit despre pierderile generate sistemului educațional românesc de trecerea obligatorie la predarea online, ca efect al pandemiei de coronavirus. Drept urmare, încă de la sfârșitul anului trecut s-a pus problema unei schimbări de cadru reformatoare în sistemul de predare. Primele două luni din 2022 au fost ocupate cu discuții pe marginea modificării noului an școlar. Tot în perioada ianuarie-­februarie 2022, ministrul Educației a cochetat cu ideea revenirii la trimestre: „Am început cu semestre în 1998. Nu știu dacă este o coincidență sau nu, dar din 1998, calitatea sistemului de învățământ a scăzut și a scăzut continuu, din păcate. Tot de atunci, am avut o rată de promovare mică la examenele naționale. Tot de atunci a început să crească puternic și abandonul școlar. Nu știu dacă e o simplă coincidență, repet, aștept analiza făcută de specialiști“. Ministrul mai spunea atunci că schimbarea de formă a structurii anului școlar – în trimestre – trebuie însoțită de o schimbare de fond și că, la nivelul ministerului, se lucrează intens la această spectaculoasă transformare.

Câteva săptămâni mai târziu, pe 4 aprilie, Ministerul Educației anunța că noua structură a anului școlar 2022-2023 a fost publicată în Monitorul Oficia și va arăta astfel: modulul 1 de învățare – 5 septembrie-21 octombrie; vacanța de toamnă pentru toți elevii – 24-30 octombrie; modulul 2 de învățare – 31 octombrie-22 decembrie; a doua vacanță, a sărbătorilor de iarnă – 23 decembrie-8 ianuarie 2023; modulul 3 de învățare va începe pe 9 ianuarie și va dura până în luna februarie; a treia vacanță, de o săptămână, poate fi acordată în a doua săptămână, în a treia săptămână sau în a patra săptămână din februarie, la decizia fiecărui inspectorat școlar; urmează modulul 4, care va începe după vacanța din luna februarie și se va desfășura până în preajma sărbătorilor de Paște; a patra vacanță este programată pentru 8-23 aprilie și va fi urmată de modulul 5, ultimul, în intervalul 24 aprilie-16 iunie. Copiii vor intra în ultima vacanță, cea de vară, pe 17 iunie.

Excepțiile prevăzute în noua structură

Există și câteva situații speciale, care vor face excepție de la regulă. Este vorba despre anii terminali de la gimnaziu și de la liceu, filiera tehnologică și învățământul post liceal. Pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral și cu frecvență redusă, anul școlar va avea o durată de 34 de săptămâni de școală și se va încheia pe 2 iunie 2023.

Pentru clasa a VIII-a, anul școlar are o durată de 35 de săptămâni de școală și se încheie la data de 9 iunie 2023.

Pentru clasele din învățământul li­­ceal, filiera tehnologică, cu excepția claselor prevăzute la lit. a), pentru clasele din învățământul postliceal, cu excepția calificărilor din domeniul sănătate și asistență pedagogică și pentru clasele din învățământul profesional, anul școlar are o durată de 37 de săptămâni de școală și se încheie la data de 23 iunie 2023.

Pentru clasele din învățământul postliceal, având calificări din domeniul sănătate și asistență pedagogică, durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învățământ în vigoare.

Fără teze, fără medii semestriale, cu două evaluări, posibil fără note

Referitor la această schimbare radicală pe care o dorește Ministerul Educației, Sorin Cîmpeanu a declarat: „Apreciez implicarea specialiștilor în științele educației. Am ajuns la un consens care poate fi confirmat de către orice expert cu minimum de noțiune în pedagogie modernă. Este vorba despre nevoia de a alterna module de învățare, de 6, 7, 8 săptămâni, cu module de repaus. În acest fel, putem să ne adaptăm pe specificul anului școlar din România)“.

Referitor eliminarea tezelor semestriale (până în prezent, cea mai spectaculoasă schimbare de paradigmă evalua­tivă), ministrul a spus că, avându-se în vedere relevanța tezelor semestriale, po­­trivit noii structuri a anului școlar „intenționăm să revizuim regulamentul de funcționare din învățământul preuniversitar (ROFUIP), în sensul renunțării la obligativitatea tezelor semestriale. Sunt convins că fiecare profesor știe bine, uneori știe foarte bine, când să-și planifice aceste evaluări, pe parcurs, de-a lungul anului școlar, coroborat și cu această structură pe cinci module“.

În luarea hotărârii de a se renunța la tezele semestriale, Ministerul Educației a luat act și de solicitarea elevilor de introducere a unei evaluări standardizate su­mative la final de an școlar și a unei evaluări standardizate predictive la începutul anului școlar. „Este un model pedagogic pe care îl avem în atenție și împreună cu specialiștii în științele educației îl vom analiza și îl vom implementa încă din anul școlar 2022-2023, prin modificarea ROFUIP“, a precizat Sorin Cîmpeanu.

Consecință directă a împărțirii anului școlar în module și a renunțării la teze, mediile semestriale vor dispărea, la rândul lor, mediile urmând să fie încheiate la finalul anului școlar. Acest lucru vine să liniștească apele tulburate de anunțul ministrului Educației. Elevii și părinții trebuie să stea liniștiți. Nu se vor încheia cinci medii într-un an școlar ca urmare a înlocuirii actualei structuri cu un model cu cinci module de învățare. De asemenea, în mai multe rânduri, pe durata stării de alertă, ministrul Sorin Cîmpeanu a observat că la nivel european, elevii români sunt printre cei care învață cel mai puțin, din punctul de vedere al numărului de săptămâni de școală: „Suntem printre ultimele țări europene din punctul de vedere al duratei cursurilor. Pierderile suferite pe perioada crizei sanitare au fost foarte mari, nu numai în România, este drept, ele vor trebui să fie recuperate în timp. Pentru asta, mai mult decât oricând, este nevoie de o durată mai mare a perioadei de cursuri“.

Mai multă flexibilitate în notarea elevilor

Prin eliminarea tezelor, Ministerul Educației a dorit să acorde cadrelor didactice mai multă flexibilitate în ceea ce privește notarea elevilor, conform disciplinei predate. Evaluările standardizate vor fi digitalizate. Testele – atât cele de la începutul anului școlar, cât și cele de la final – vor fi încărcate pe o platformă online și corectate de cadre didactice stabilite aleatoriu din toată țara, profesorul, elevul și familia acestuia urmând să primească un raport în urma evaluării care nu dă o notă, ci un procentaj de realizare.

Ministrul Sorin Cîmpeanu explică: „De ce am făcut această propunere de renunțare la teze? Pentru că în anul școlar 2020-2021, am văzut că 53% din elevii României au luat note peste 8,50. Dacă 53% din elevii României ar fi de top, înseamnă că în educația din România nu am mai avea nicio problemă“. Ne amintim că în scandalul burselor șco­lare ministrul Educației a atras atenția asupra irelevanței evaluărilor, cu atât mai mult cu cât s-au făcut online, din cauza contextului pandemic. 53% din elevii României au avut în anul școlar trecut medii de peste 8,50, situație pe care Sorin Câmpeanu a considerat-o ilogică, în condițiile în care o bună parte dintre absolvenți sunt analfabeți funcțional.

„Nu cred că elevul poate gândi ca un student“

Președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Simion Hancescu, este rezervat în privința evaluărilor propuse. El se îndoiește că elevii, cu doar două evaluări pe an, vor învăța mai bine decât înainte și se teme chiar de contrariu: „Nu cred că elevul poate gândi ca un student. Deci, din punctul acesta de vedere, hotărârea mi se pare puțin hazardată. Dacă asta se dorește, nu cred că va fi benefic pentru elevi. Sunt foarte multe voci care agreează această idee, de renunțare la teze, părerile însă sunt împărțite. Problema esențială a învățământului este în cu totul altă parte și nimeni nu are curajul să ia taurul de coarne – este vorba despre programele școlare. Aceasta constituie una dintre cele mai mari probleme ale învățământului – programele școlare nu sunt bine gândite, încă se pune accentul pe memorare, iar ceea ce înveți mecanic se uită repede“.

Așadar, ministrul Educației vrea să renunțe la tezele semestriale, pentru că nu le mai consideră relevante, după ce, în toamna anului trecut, declara că ele trebuie susținute. De asemenea, după ce în luna februarie sublinia ideea de revenire la trimestre, acum anunță împărțirea anului școlar în 5 module, dar semestrele rămân.

Sindicatele nu văd nimic spectaculos în schimbarea structurii anului școlar

Simion Hancescu, președintele FSLI, accentuează în continuare: „Nu vedem nimic spectaculos în schimbarea structurii anului școlar. S-au mutat două vacanțe. Nu e nicio împărțire în module, anul școlar rămâne, și pe mai departe, împărțit în semestre“. Totuși, în opinia liderului sindical, noua structură ar avea și ­puncte tari. Unul dintre ele ar fi evaluările, ceea ce ar putea reprezenta un pas înainte, dar cu un amendament: „Nu cred că avem încă mecanismul bine pus la punct, în așa fel încât să fie și eficient. Cu alte cuvinte, teoretic lururile pot să stea bine, practic, am putea asista la un nou eșec. Însă, repet, problemele de fond ale învățământului sunt altele și sunt, de exemplu, legate de programele școlare. De asemenea, esențială este problema legată de infrastructura școlară. Și mai este un aspect pe care îl ocolesc mulți miniștri ai Educației: motivarea resursei umane; totul depinde de oamenii pe care îi ai în învățământ, de gradul lor de motivare, pentru că orice reformă poate fi strălucită pe hârtie, dar poate deveni un eșec dacă nu ai oameni motivați care să o implementeze, dacă nu ai un profesor motivat financiar și cu un statut social decent“. În consecință, a mai spus liderul FSLI, nu putem vorbi despre o reformă reală, dacă această nouă structură a anului școlar nu este luată împreună cu îmbunătățirea infrastructurii școlare, înnoirea programelor, salarizarea corespunză­toare a personalului angajat în sistem: „Totul se rezumă la bani. Fără o finanțare pe măsură nicio reformă nu va avea sorți de izbândă“.

Articolul integral poate fi citit în Tribuna Învățământului, nr. 28-29 – aprilie-mai 2022