„Am văzut la mulți dintre ei silința de a fi metodici, la unii am observat o metodă firească, rar privilegiu pe care natura îl dă învățătorilor născuți (…); am văzut la alții o mai mare măsură de cunoștinți pozitive; dar peste tot nu pot zice că acestea ar fi fost suficiente. Lipsa absolută de mijloace pedagogice, lipsa unei foi învățătorești din România se simte la fiecare pas“ (M. Eminescu – Raport asupra conferințelor ținute cu învățătorii rurali din județul Iași, 10 august 1875)

Într-o frumoasă tradiție pedago­gică, debutul anului școlar preuniversitar 2022-2023 din Capitală și din toată țara a stat sub semnul întâlnirilor de lucru și al consfătuirilor pedagogice, așteptate cu interes de către toate cadrele didactice.

Obiectul întâlnirilor de lucru l-a constituit prezentarea modului în care au fost utilizate Reperele metodologice pentru aplicarea curriculumului la clasele a IX-a în anul școlar trecut, precum și continuarea aplicării acestora în acest an școlar.

La disciplina Limba și literatura ro­mână, între participanți s-au aflat inspectori școlari, profesori metodiști, profesori de limba română și de limba latină, invitați să prezinte exemple de bune practici, utile tuturor colegilor care au nevoie de îndrumare în cariera didactică, într-o încercare de a populariza integrarea elementelor de noutate la nivel terminologic sau al conținuturilor, cercetărilor științifice, dar și la acela al metodelor de predare-învățare-evaluare.

În rezumat, intervențiile pedagogice au fost interesante și vădesc o reală preocupare de a adapta demersul didactic la strategiile didactice specifice paradigmei asumate în Repere: dezvoltarea personală. Activitățile de învățare prezentate s-au referit la textul modal de tip cinematografic, exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional, formarea competenței de literație, care sprijină competența de învățare la orice disciplină, și capacitatea de a exprima idei, scrierea ca proces, educația spirituală ca idee de dezvoltare personală și de înțelegere a propriului eu, pedagogia proiectelor, care contri­buie la deschideri culturale și literare, în vederea împlinirii dezideratului ca elevii să citească. Sintetizând, Reperele metodologice pentru aplicarea curriculumului la clasa a IX-a, Limba și literatura română, subliniază ideea că în predarea și învățarea literaturii, în școală, trebuie luată în considerare o abordare pragmatică, în care primează activitatea concretă a elevilor. Metodele multimodale, ca alianță dintre literă, imagine și sunet, scrierea de creație, interpretarea de text sunt câteva activități de învățare care pot fi valorizate în predarea disciplinei Limba și literatura română. La nivelul mijloacelor de predare, cele clasice, sub formă de hârtie, manuale, antologii literare, tre­buie să dialogheze cu cele digitale (tablete, laptopuri etc.).

Continuarea împărtășirilor sub forma unor ateliere de sector propuse în final de distinsele doamne inspectoare este, de asemenea, salutară, dar insuficientă, în opinia noastră, din cauza limitării participanților, având în vedere existența numărului real de profesori care se interoghează asupra punerii în operă a noilor Repere metodologice.

Rândurile care urmează se constituie într-o formă de împărtășire pedagogică, ce pornește de la literatura pedagogică studiată, dar nu constituie în niciun caz un model, ci doar un punct de plecare pentru profesorii interesați de strategia predării explicite. Pentru aceasta, într-o primă etapă, vom prezenta, pe scurt, această strategie, iar în a doua etapă, vom aplica această strategie în cadrul unei lecții de limbă și literatură română, la clasa a IX-a.

Modelul predării-învățării explicite face referire la comportamentele profesorului și ale elevului, este cunoscut și sub denumirea de „visible learning“ (Hattie, 2014) și se referă la faptul că profesorul face vizibile etapele predării sale: obiective, demersuri. Pe scurt, etapele învățării explicite sunt: pregătire-interacțiune-consolidare (modelul PIC).

Faza de pregătire corespunde precizării obiectivelor; determinării cunoștințelor prealabile; planificării dispozitivelor/materialelor de învățare de către profesor. În faza de interacțiune cu elevii, profesorul începe lecția prin captarea atenției elevilor, prezentând obiectivele, justificând interesul pentru temă și activând cunoștințele anterioare; urmează modelajul, în care profesorul își definește strategia, face transparentă procedura de lucru; practica ghidată presupune realizarea sarcinilor de către elevi împreună cu profesorul; în timpul practicii autonome, elevul lucrează singur, utilizând, aplicând ceea ce a învățat anterior; ultima fază, faza de consolidare, constă în a revedea ceea ce a fost predat cu scopul de a organiza cunoștințele pe termen lung în memoria elevilor.

Exemplu de predare explicită, pornind de la textul-suport Adam și Eva din cadrul grupajului de versuri Tablouri biblice (Versuri de Abecedar) de T. Arghezi; Subiectul: Tema textului; Unitatea de învățare: „Joc și joacă“.

Faza de pregătire corespunde formulării obiectivelor lecției (examinarea paratextului, în scopul activării cunoștințelor anterioare; prezicerea conținutului textului și identificarea obiectivelor de lectură), stabilirii conținuturilor vizate (cu­­noașterea temei textului, examinând elementele paratextului) pregătirii materialelor de învățare (textul Adam și Eva de T. Arghezi; fragment din Vechiul Testament, capitolul Facerea lumii) și definirii strategiei: Ce predau? În ce scop predau? Cum predau?

Faza de interacțiune cu elevii
– presupune, mai întâi,
captarea atenției elevilor

Lecția poate începe cu afișarea, la tablă, a benzilor desenate de elevi, pe baza lecturii individuale a poeziei (acasă) și prezentarea acestora cu relevarea eventualelor aspecte care apropie textul modal (prin imaginile și replicile concepute) de conținutul textului arghezian, respectiv de textul biblic. Cu această ­ocazie, elevii formulează tema textului multimodal.

Profesorul se adresează elevilor: Azi, vom studia primul text din grupajul Tablouri biblice (Versuri de Abecedar) de Tudor Arghezi, Adam și Eva. Înainte de a începe lectura textului, este important să-l examinez în ansamblu pentru a încerca să-i cunoaștem subiectul și pentru a-i prezice conținutul. Pentru a face aceasta, voi trebuie să observați toate elementele textului, care vă pot furniza indicii asupra subiectului și asupra conținutului său (titlul, subtitlul, ilustrațiile etc). Aceste elemente se numesc paratext. De fapt, aceasta este o strategie care vă va permite să determinați tema textului și vă va ajuta să-i preziceți conținutul, pentru a-l înțelege mai bine.

Reactivarea cunoștințelor anteri­oare: Voi puteți să vă referiți la ceea ce cunoașteți deja despre subiectul textului, cu scopul de a înțelege mai bine ce vă voi întreba și de a determina obiectivele lecturii, citind acest text. Este important să analizăm, înainte de lectura oricărui text, titlul, subtitlul, ilustrațiile care îl însoțesc sau alte elemente pertinente.

Modelarea strategiei. Cunoștințe procedurale (CUM?)

Trebuie să încep, mai întâi, să vă arăt cum fac eu pentru a analiza textul și a interpreta informațiile furnizate de titlu, subtitluri și ilustrații care mă ajută să identific tema.

Reflectez la ceea ce cunosc despre text: constatăm că este vorba de o poezie, scrisă în versuri, grupate în strofe, inegale ca număr de versuri. Acum să revenim la titlu!

Dacă continui să examinez titlul grupajului de versuri, observ că este alcătuit din două cuvinte: primul este „tablouri“, iar al doilea este „biblice“. Al doilea termen face referire la Biblie, deci la tema tablourilor. Asta înseamnă că poezia ar putea vorbi despre anumite teme care se regăsesc și în Biblie.

Acum voi examina subtitlul care este scris între paranteze: Versuri de Abecedar. Îmi atrage atenția termenul „abecedar“, care îmi amintește de clasa I și de copiii mici care învață să citească. Acest lucru mă face să mă gândesc că și aceste versuri ne învață să citim într-un mod simplu, ne învață să înțelegem temele biblice într-o manieră ludică, ca pentru copiii mici de 6 ani.

Continuăm examinarea cu titlul Adam și Eva. Ei bine, știm că în Biblie este menționat că Adam și Eva au fost primii oameni făcuți de Dumnezeu. În Vechiul Testament este un capitol intitulat Facerea lumii, în care se vorbește despre crearea primilor oameni de către Dumnezeu. Putem deduce că Arghezi preia ideea/ tema creării omului și o modelează în versuri, în viziunea sa.

Practica ghidată. Verbalizare. Modelare în perechi: Acum, după ce v-am arătat cum fac pentru a interpreta titlul și subtitlul, cu scopul de a anticipa tema/ subiectul textului și de a-i prezice conținutul, mi-ar plăcea să faceți și voi același lucru cu ilustrația prezentată prin intermediul retroproiectorului, intitulată ­Crearea lui Adam, de Michelangelo ­Buonarroti. Reflectați împreună cu colegul de bancă la ce vă face să vă gândiți această ilustrație? Începeți prin a vă întreba dacă voi recunoașteți personajele sau scena reprezentată. Elevii pot spune, de exemplu, că este vorba despre o reprezentare picturală a lui Adam și a lui Dumnezeu.

Dacă v-ați consultat în perechi, vă rog să-mi spuneți câteva lucruri despre teoria creștină și despre facerea lumii. Elevii pot formula ideea că Dumnezeu a făcut-o și pe Eva din coasta lui Adam. Ce mai știți?... cei doi oameni trăiau în Eden sau în grădina Raiului, neavând nicio grijă, complet goi, deci nu aveau sentimentul goliciunii… Și ce mai știți?… ei aveau voie să facă orice, doar să nu mănânce poame dintr-un măr. Și cum șarpele, adică cel viclean, a îndemnat-o pe Eva să-l pună pe Adam să mănânce un măr și lui i-a rămas mărul în gât. Apoi ei au fost prinși de Dumnezeu și izgoniți din Rai pe Pământ. Și de atunci a apărut lumea și viața grea pentru muritori, cu necazuri, boli și suferințe.

Practica autonomă: Cunoaștem deja subiectul textului. Acest lucru ne va permite să legăm ceea ce învățăm de ceea ce cunoaștem deja, ca să organizăm cunoștințele într-un tabel și să identificăm, de asemenea, obiectivele lecturii.

Vă propun să completăm prima co­­loană din tabelul pe care eu îl desenez la tablă, iar voi, pe caiete (SVÎ), adică: coloana S = ceea ce știu; coloana V = ceea ce vreau să știu, iar coloana Î, ceea ce am învățat; de exemplu, în prima coloană a tabelului voi înscrie informațiile pe care le cunosc despre teoria creștină a creației cuprinsă în Biblie, capitolul Facerea.

Mi-ar plăcea acum ca voi să completați individual prima coloană a tabelului vostru SVÎ. Pentru a vă ajuta, amintiți-vă despre ceea ce v-au făcut să vă gândiți elementele din paratext și înscrieți ceea ce voi cunoașteți asupra subiectului textului.

Practica ghidată în perechi/echipe: Acum reuniți-vă în echipe de doi sau trei elevi și consultați-vă cu privire la ceea ce ați scris în tabel, reunind toate informa­țiile pe care le-ați găsit.

Mihaela STANCIU – profesor

Articol integral publicat în Tribuna Învățământului nr. 34