Semestrul al doilea al anului şcolar începe cu promisiuni mari şi tentante. Sunt vizate formarea cadrelor didactice, elaborarea şi selectarea manualelor, informatizarea claselor, condiţiile igienico‑sanitare din şcoli. Nu arată deloc a noutăţi? Nici nu sunt. Periodic, intenţii, proiecte, schimbări sunt reluate, de cele mai multe ori fără să fie măcar reformulate la zi. De aici până la socotirea lor drept iluzii nu mai este decât un pas. Cu toate acestea, sunt primite cu interesul alimentat de speranţa că până la urmă chiar vor fi realizate şi că vor reprezenta măcar un pas, doi înainte pentru sistemul nostru educaţional.
Manualele în Anul Cărţii
Piaţa manualelor școlare are un nou cadru de funcţionare, odată cu aprobarea Ordinului Ministerul Educației Naționale nr. 3.103/2019. Noul act normativ cuprinde Metodologia de evaluare a calității proiectelor de manuale școlare pentru învățământul preuniversitar, Metodologia de asigurare și de gestionare a manualelor școlare pentru învățământul preuniversitar, Metodologia de achiziție a manualelor școlare pentru învățământul preuniversitar. După experimentul eşuat al recursului la un editor unic de manuale, piaţa se deschide din nou către orice ofertant, definit prin metodoligie ca „operator economic care a depus oferte de proiecte de manuale școlare în cadrul procedurii de atribuire în vederea achiziției de manuale și care are capacitate de realizare și distribuție a manualelor școlare“. Licitația va fi organizată de Consiliul Naţional de Evaluare şi Examinare, conform Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare. Atribuirea va fi făcută conform criteriului „Cel mai bun raport calitate‑preț“, ponderea în punctajul total fiind 90% – criteriile tehnice de calitate, 10% – preț rezultat în urma evaluării ofertei financiare. Câştigătorii licitaţiei vor încheia contract cu Ministerul Educaţiei Naţionale pe o durată de patru ani.
Cum 2019 este Anul Cărții în România, instituit prin Legea nr. 357/2018, este de aşteptat ca autorităţile educaţiei naţionale să aibă un motiv accentuat pentru a manifesta exigenţă, transparenţă şi profesionalism în domeniul categoriei fundamentale de carte care este manualul şcolar.
Tablete şi table inteligente la discreţie
Concomitent, Ministerul Educaţiei Naţionale pregăteşte dotarea fiecărei clase din toată ţara cu câte o tablă inteligentă şi a fiecărui elev cu o tabletă. Ar urma să coste 400.000.000 de euro, sursa de finanţare urmând s‑o reprezinte fondurile de coeziune. Ministrul Ecaterina Andronescu anunţă că documentaţia este gata pentru a fi înaintată Comisiei Europene, dar în acelaşi timp îndeamnă la o abordare raţională: „Noi avem prevăzute toate şcolile pentru toţi copiii din gimnaziu şi liceu, dar rugămintea mea e să avem răbdare, pentru că nu se poate totul dintr‑odată. Nu cred că găsim un producător care să cuprindă 90.000 de table inteligente, câte clase avem şi un număr important de copii, un milion şi jumătate‑un milion şapte sute de mii“.
Pe aceeaşi linie a recursului la mijloacele moderne de lucru în şcoală, ministrul Ecaterina Andronescu se pronunţă pentru folosirea de către elevi a telefonului mobil în şcoală, apreciind că nu ar trebui oprit, ci „ar trebuie să găsim o modalitate să folosim telefonul ca pe un instrument în procesul instructiv‑educativ, nu să‑l interzicem“.
Toaleta din curtea şcolii şi sănătatea copiilor
Contrastul dintre aspiraţiile de modernizare a mijloacelor de conectare a şcolilor noastre cu lumea cunoaşterii şi condiţiile elementare de lucru din aceleaşi şcoli s‑a banalizat prin relevare. De ultimă oră este o confirmare statistică: ministrul educaţiei naţionale a anunţat că, în acest moment, 1.460 de şcoli din toată ţara au grupuri sanitare în curte şi, prin urmare, nu pot să primească autorizaţie sanitară pentru funcţionare. Speranţa că deficienţa va fi înlăturată este reactivată în 2019. În acest scop, este anunţată existenţa de fonduri în bugetul de stat.
În pofida condiţiilor igienico‑sanitare din unele şcoli, starea de sănătate a copiilor din România este bună, chiar foarte bună, după cum arată cele mai noi date Eurostat, la nivelul anului 2017. Pe niveluri ale vârstei de şcoală, România se situează pe primul loc la ponderea copiilor sănătoşi şi a celor foarte sănătoşi în categoria 5‑9 ani – 99,8%, urmată de Cipru (98,9%), Italia (98,8%), Grecia (98,7%) etc. Tot prima în Europa este România şi la sănătatea copiilor de 10‑15 ani – 99,1%, urmată de Italia (98,4%), Bulgaria (98,2%) etc. România deţine ponderea cea mai mare de sănătate pe ansamblu, în segmentul 0‑15 ani – 99,4%. Media la nivelul Uniunii Europene (2017) este de peste 95%.
Cerinţă de susţinere bugetară pentru formarea profesorilor
Nevoia de alocare a unor resurse bugetare pentru formarea continuă a cadrelor didactice a fost afirmată recent de ministrul educaţiei naţionale: „Profesorii, în acest moment, îşi asigură programul de formare din resursele proprii. Cred că trebuie să dăm bani din buget pentru a asigura formarea continuă a dascălilor din bugetul ministerului. Avem acum proiectul CRED care asigură formarea a 55.000 de cadre didactice. Este un început“. Proiectul CRED – Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți – face parte din exerciţiul bugetar european 2014‑2020. Timpul se scurge implacabil, pe când proiectul de faţă se află abia în faza de început al procesului prin care sunt selecţionaţi experţii care îi vor forma pe profesori în acord cu ultima oră în domeniile lor de competenţă; şi sunt necesari 1.500 de experţi. Altfel spus, un proiect stringent de formare la zi şi chiar pentru mai departe („sociatatea cunoaşterii“, „meseriile viitorului încă neinventate…“ etc.) abia îşi caută formatorii. Din când în când, primim veşti despre faptul că el există. Concretizarea se menţine în aşteptare.
F. IONESCU
