Nemulțumiri la evaluarea națională a absolvenților de clasa a VIII-a, proba de Limba și literatura română

Nemulțumirile au fost din partea elevilor, a părinților și a profesorilor. Notele mici obținute de elevi au dus la numeroase contestații pentru că visul elevilor de a prinde un loc în liceele de top se năruiau. Obiectul acestor contestații a fost dificultatea subiectelor și baremul. În ceea ce privește dificultatea subiectelor trebuie să se pronunțe specialiștii, dar un lucru pot să afirm cu certitudine, subiectele au fost cu multe cerințe pentru un timp de rezolvare scurt, de numai două ore.
Primul subiect a fost cel de departajare, pentru că a dus la scăderea punctajului. Elevii și profesorii corectori s-au confruntat cu o poezie a lui Ion Minu­lescu, „Rânduri pentru Anul Nou”. Printre cerințe, sinonime pentru unele cuvinte din poezie precum verbul „a cere”. Soluțiile oferite de barem erau „a soli­cita” și „a pretinde”, care se potrivesc ca nuca în perete într-o poezie; cei mai mulți elevi au greșit, înlocuindu-l cu „a ruga”, „a dori”. În primul rând că verbul „a cere” are un sens atât de concret, că nu știu de ce trebuie să găsească sinonime în contextul dat. Sino­ni­mele propuse de autorii subiectelor mai implică și alte nuanțe. De ce nu s-a pretins un sinonim pentru cuvântul „neprihănit”?
O altă cerință se referă la prezența mărcilor lexico-gramaticale ale subiectivității. Fără rost, deoarece poezia propune o știință ima­nentă a poetului de a o crea. Nu știu de ce autorii subiectelor s-au ferit mereu de termenul poezie și au preferat text liric. Se mai cere și opinia despre mesajul poetic; o precizare, poezia poate să nu aibă mesaj și, ca atare, acest cuvânt mi se pare nepotrivit. Să nu uităm că textul liric poate purta cititorul într-un alt univers. Am urmărit la televizor dezbateri pe tema acestui examen, iar cei care au analizat subiectele au ajuns la interpretări năstrușnice. Ei au reproșat repetiția, de exemplu, „Bine-ai venit Anul Nou, așa te vreau, așa te vreau” sau „An Nou, An Nou”, precum și cuvântul „mosorul” (cuvânt utilizat în limbajul rural ca însemnând numărul anilor), că aduce mitul morții în text și că avem neapărat de-a face cu o poezie filozofică. La o lectură mai atentă, constatăm că incriminările nu înseamnă altceva decât bucurie și speranță, iar ritmurile simple seamănă cu cele de la un pastel.
Subiectul al doilea: trebuie relatată o întâmplare legată de întâlnirea cu un scriitor contemporan. De aici întrebarea: Câți scriitori contemporani mai sunt invitați astăzi în școli? Media ce face pentru ca scriitorii contemporani să intre în conștiințele noastre? Oricum, Bercea Mondialu a umplut programele posturilor de televiziune, fiind mai cunoscut decât orice scriitor. Unde este TVR Cultural?
Baremul buclucaș
El a pus probleme corectorilor (a centraliza erorile nu este un lucru prea ușor), a lăsat impresia că a fost o piedică prin rigiditatea sa și tonul sentențios care se degaja. Mulți corectori au vrut să aibă o anumită independență față de barem, dar s-au temut că ei înșiși vor fi penalizați. Unii au susținut că baremul mai mult i-a încurcat decât i-a îndrumat. Prezentă la o dezbatere televizată, doamna senator Ecaterina Andronescu a precizat că în Legea Educației va fi introdus un amendament privind autonomia profesională.
Leontina NEDELCU