Interviu cu prof. Emil Mocian, preşedintele UJSLI Bistriţa-Năsăud

Stimate domnule preşedinte, chiar dacă, formal, lucrurile par a se fi aşezat, ne aflăm într-o perioadă complicată, cu restanţe în implementarea programului de guvernare şi cu un scandal politic de proporţii. Cum se simte Educaţia bistriţeană în momentul de faţă?
Dacă e să vorbim de educaţie, pot să vă spun că aceasta s-a volatilizat de mai mult timp la nivelul învăţământului românesc. În cadrul procesului instructiv-educativ a rămas numai partea informaţională în detrimentrul educaţiei. Se poate observa că sunt o mulţime de oameni care se „recomandă” cu doctorate, dar, în ceea ce priveşte comportamentul social, sunt multe semne de întrebare. Revenind la întrebarea iniţială, pot să vă spun că Educaţia bistriţeană fără un program educaţional, care să decurgă din cel naţional şi, bineînţeles, cu o finanţare corespunzătoare, nu are un viitor prosper. Într-un stat în care educaţia, sănătatea, cultura etc. sunt subfinanţate în favoarea altor sectoare bugetare cu rol de represiune, nu văd o integrare a învăţământului românesc în Uniunea Europeană. Educaţia bistriţeană doreşte şi ea să  concureze cu cea din Occident.
Faptul că noul ministru al educaţiei provine din rândurile luptei sindicale este un atu pentru şcoala românească, pentru dvs., angajaţii din sistem? Ce aşteptări aveţi de la el?
Deoarece în cadrul Ministerului Educaţiei ponderea cea mai mare de activitate o constituie învăţământul preuniversitar, consider că domnul ministru Liviu Marian Pop este omul care cunoaşte foarte bine problemele din acest sector de activitate. Faptul că domnul ministru provine din rândul sindicaliştilor nu face altceva decât să aibă o provocare şi să demonstreze că este un om competent, capabil să soluţioneze o serie de probleme la nivelul învăţământului preuniversitar (de ce nu, şi cel universitar), mai ales că are informaţia la „zi” în ceea ce priveşte activitatea instructiv-educativă şi organizatorică. Pentru a finaliza o serie de obiective pe care şi le-a propus, trebuie să aibă o stabilitate în funcţie. Nu peste câtva timp să vină altcineva şi să o ia de la început şi tot aşa. De fiecare dată când vine un nou ministru o luăm de la „punctul zero” şi nu ajungem să finalizăm nimic. În Legea Educaţiei se spune că învăţământul este prioritate naţională. Să vedem dacă domnul ministru îi acordă atenţia cuvenită. Desigur că am încredere în capacitatea şi competenţa domnului ministru, mai ales că dânsul  vine din rândurile sindicatului şi cunoaşte problemele preuniversitarilor. Dacă este lăsat să muncească, eu sunt convins că domnul ministru Liviu Marian Pop va pune o cărămidă la dezvoltarea învăţământului românesc.
Înainte ca scena politică să fie zguduită de conflictul din PSD, profesorii, nemulţumiţi de nerespectarea termenelor prevăzute în programul de guvernare cu privire la creşterile salariale, Legea Educaţiei, reforma curriculară, au ameninţat cu greva generală. S-a renunţat la proteste sau doar au fost amânate?
Privitor la această întrebare, vreau să fac un preambul şi să vă spun că pentru a declanşa o luptă sindicală, care să finalizeze cu o grevă generală, trebuie, conform legislaţiei în vigoare, să-şi dea acordul un procent de 50+1 din totalul numărului de membri de sindicat.
În condiţiile în care nu s-a obţinut procentul legal, desigur că protestele au fost amânate, mai ales că nu se putea negocia cu un guvern care era în declin. Punctele din programul de guvernare, în ceea ce priveşte învăţământul românesc, au fost amânate pentru anii următori, în acest fel, în rândul membrilor de sindicat, planând neîncrederea. Vreu să menţionez că în cadrul reformei din învăţământul românesc trebuie avută în vedere schimbarea programelor şcolare, noi manuale care să fie în concordanţă cu programele şi o nouă mentalitate a lucrătorilor din sistemul de învăţământ.
De fapt, în judeţul dvs., care sunt cele mai mari nemulţumiri? 
În judeţul Bistriţa-Năsăud, nemulţumirile sunt aceleaşi cu ale colegilor din ţară. O salarizare corespunzătoare importanţei sociale a celor care contribuie la dezvoltarea învăţământului românesc. O baza materială, la nivelul şcolilor din Occident, o finanţare de aşa natură încât învăţământul nostru să fie într-adevăr o proritate naţională şi, de ce nu, europeană. Starea de sănătate a unui profesor care ajunge la final de carieră este precară, ca urmare a muncii psihice  de-a lungul a 35-40 de ani de activitate, şi peste. Cea mai mare nemulţumire pe lângă cele enumerate o constituie lipsa unei stabilităţi în cadrul ministerului.
La ce trebuie să ne aşteptăm în următoarea perioadă de timp, domnule preşedinte Emil Mocian?
Acum, în perioada vacanţei elevilor, majoritatea colegilor se află în concediu, dar la nivelul liderilor de sindicat se fac tot felul de strategii pentru o soluţionare a problemelor din programul de guvernare şi a altora din afara programului. Desigur că noul guvern invocă motivul instalării de curând la conducere şi că mai trebuie să treacă ceva timp pentru a putea să finalizeze problemele din programul de guvernare.
Domnule preşedinte, în încheiere, spuneţi-ne cum au decurs examenele care tocmai s-au încheiat în Bistriţa-Năsăud?
În judeţul Bistriţa-Năsăud, din punctul nostru de vedere, examenele naţionale (capacitatea şi bacalaureatul) au decurs conform legislaţiei în vigoare. Nu au fost probleme deosebite, colegii care s-au implicat în această activitate nu ne-au semnalat aspecte negative în ce priveşte bună organizare şi desfăşurare a examenelor.
Interviu realizat de Oana Panait