Acum, în timpurile de azi, totul este tulbure, valorile morale sunt aruncate peste bord. Mărul este putred din miez şi sucurile lui otrăvitoare curg lent, contaminând pe cei din jur, mai ales pe cei tineri, care constată că pilonii principiilor morale care au susţinut societatea noastră se clatină, se prăbuşesc. Oamenii corecţi, cu verticalitate sunt din ce în ce mai puţini şi cad unul după altul, doborâţi de mizeria vieţii spirituale şi morale şi marginalizaţi. În schimb, tronează răul, cu tot cortegiul de manifestări. Tineretul începe să fie fascinat de spectacolul acestei lumi, unde adevărul devine după împrejurări neadevăr, istoria este falsificată, unde domneşte puterea banului, iar răul o duce din ce în ce mai bine. De altfel, la Oxford, în Anglia, s-a ţinut o conferinţă cu tema „Perspectives on Evil and Human Wichedness“ (Perspective asupra răului şi răutăţii omeneşti), la care au participat psihologi, preoţi, jurişti, scriitori, oameni politici etc.
Exemplul binelui s-a dizolvat în marea răutăţii, a orgoliului personal al distrugerii semenului tău. O adevărată cădere a valorilor morale, etnice, sociale, care se realizează astăzi pe mai multe căi, care tind să configureze o nouă filozofie existenţială, iar profilul omului moral să devină anacronic. O întreagă opoziţie între „cetatea dreaptă” şi „cetatea fără morală”.
Astăzi, e de ajuns să-ti arunci ochii pe orice ziar, să vizionezi programele TV ca să constaţi că nu trece nicio zi fără corupţie la cel mai înalt grad, jafuri, violuri, droguri, terorism etc. Şi te întrebi, pe bună dreptate: Care este semnificaţia acestor pierderi morale, creştine, sociale? Ce tendinţe omeneşti îşi marchează victoria? Întrebările acestea ne arată necesitatea de-a descoperi zona lor afectivă, existenţială, pe care o reprezintă baza lor psihologică.
Implicit, aceste principii nesănătoase năvălesc asupra bisericii, şcolii, familiei, fiindcă omul, vrând-nevrând, trebuie să trăiască într-o societate umană.
O întreagă pleiadă de oameni vicioşi, egoişti, orgolioşi etc. dacă nu se realizează o bună cooperare între toţi factorii educativi, în vederea salvării valorilor morale care au stat la baza tuturor societăţilor umane. „Priviţi lumea largă, spunea Plutarh, veţi găsi oameni fără ştiinţă, fără cârmuitori, fără locuinţe stabile, care nu ştiu să întrebuinţeze modelele şi n-au idee despre artă, dar nu veţi găsi nicio societate omenească fără principii morale”. Toate popoarele vechi şi noi, culte sau barbare au avut norme de conduită socială, morală prin care au supravieţuit şi au căutat să afle supranaturalul, pe Dumnezeu. Iar afirmaţiile lui Zimmerman din cartea sa „Omul, fenomenele tainice ale naturii” sunt relevante: „religia şi moralitatea au fost şi sunt proprietăţile esenţiale ale naturii omeneşti prin care se deosebeşte de animal”. Omul, un vierme ce se transformă în lumină, când iubeşte”, spune Lucian Blaga.
Societăţii noastre îi este imperios necesar a avea un cetăţean conştient şi moral, cu o percepere clară a destinului său creştin şi o nouă educaţie.
Prof. Elena MOLDOVAN, Blaj, judeţul Alba