Interviu cu prof. Dumitru Cioboată, directorul Liceului de Arte Ionel Perlea, Slobozia

Stimate domnule director, care este rolul unui liceu vocaţional pentru o societate care trebuie, în permanenţă, să rămână deschisă cunoaşterii, noului, mai ales într‑un secol şi într‑un cadru ca cel în care trăim astăzi? De ce vin elevii la Liceul „Ionel Perlea“ din Slobozia?
Perioada pe care o parcurgem, caracterizată prin progresul ştiinţei şi tehnicii, prin explozia informaţională din toate domeniile, impune o regândire a procesului educaţional realizat în şcoală. Mă refer, astfel, la modalităţile prin care să contribuim la formarea personalităţii tinerilor prin împletirea artelor şi armonia lor, care să conducă la pregătirea pentru o viaţă echilibrată, specifică mile­niului trei.
Schimbările majore în domeniul artistic, ştiinţific şi informaţional antrenează o reorientare a sistemului educaţional. Acesta este motivul pentru care şi şcoala noastră este interesată de creşterea performanţelor ştiinţifice şi artistice ale elevilor. Stabilirea unei legături flexibile între unitatea de învăţământ şi comunitatea locală este benefică pentru ambele părţi. Ne propunem orientarea politicii şcolare spre nevoile comunităţii din care facem parte, municipiul Slobozia, şi în care se vor încadra viitorii noştri absolvenţi.
Este un avantaj major faptul că şcoala noastră este o unitate cu o structură organizatorică unică în judeţul Ialomiţa: nivel primar cu specializarea muzică, învăţământ tradiţional de cultură generală şi învăţământ în alternativa educaţională step by step. Nivelul gimnazial conţine o clasă de muzică, una de arte plastice şi clase de cultură generală, iar cel liceal cuprinde clase care continuă specializările de muzică şi arte plastice la care se adaugă specializările arhitectură, matematică informatică şi filologie.
Urmărim ca prin politicile specifice să asigurăm liceului nostru şi în continuare locul de frunte pe care şi l‑a câştigat într‑un timp relativ scurt în judeţul nostru.
Ce înseamnă calitatea actului educaţional pentru dumneavoastră? Ce loc ocupă acesta în preocupările conducerii liceului?
Teoretic, calitatea în educaţie este definită ca un ansamblu de caracteristici ale unui program de studii şi ale furnizorului acestuia prin care sunt îndeplinite aşteptările beneficiarilor şi standardele de calitate.
Sunt directorul acestei unităţi şcolare din anul 1994 şi am parcurs mai multe etape prin care a trecut învaţământul românesc, dar educaţia a rămas o constantă, deoarece aceasta nu este numai pregătirea pentru viaţă, ci viaţa însăşi. Calitatea actului educaţional nu poate depăşi calitatea profesorilor, o impune propria pregătire prin modul în care fiecare profesor şi învăţător îşi perfecţionează pregătirea. În prezent, în unitate funcţionează un număr de 115 cadre didactice, dintre care 95 au gradele didactice II, I şi titlul ştiinţific de doctor, care pun în centrul activităţii lor elevul cu trăirile, sentimentele şi frământările specifice vârstei. După 50 de minute petrecute în ora de curs, trebuie să avem satisfacţia că am realizat în egală masură informarea şi educarea. Trebuie să facem precizarea că şcoala nu poate face paşi importanţi fără sprijinul şi colaborarea cu alţi factori, cea mai importantă contribuţie fiind familia, care are încredere deplină în performanţele unităţii noastre, căci acolo unde nu este încredere nu este calitate.
Despre performanţe ce ne puteţi spune? Mă refer în egală măsură la performanţele elevilor şi cadrelor didactice de aici.
Desăvârşirea pregătirii se reflectă în rezultatele obţinute la Evaluarea Naţională, admiterea în liceu, Bacalaureat, admiterea în învăţământul superior, concursuri şi olimpiade şcolare.
Ne menţinem locul fruntaş în rândul unităţilor şcolare prin obţinerea de procente mari la examenele naţionale: peste 85% din absolvenţii de gimnaziu au obţinut note de promovare şi toţi au fost admişi în licee şi şcoli profesionale, 90% din absolvenţii nivelului liceal au promovat examenul de bacalaureat şi toţi au fost admişi în învăţământul superior.
O atenţie deosebită am acordat‑o pregătirii în vederea performanţelor şcolare, astfel în fiecare an peste de 25 de elevi sunt calificaţi la faza naţională a concursurilor şi olimpiadelor şcolare, obţinînd premii şi menţiuni.
În ceea ce priveşte rezultatele competiţiilor la nivel naţional, trebuie să evidenţiem premiile I şi II obţinute la disciplinele limba şi literatura română, limba engleză, chimie, matematică, logică, textile‑tapiserie, istoria artei, pictură, arhitectură, vioară, pian, canto clasic.
Este demn de remarcat modul în care elevii s‑au mobilizat pentru participarea la Olimpiadele Naţionale Kaufland, implicând un număr de 56 clase, cu un număr de 1.250 de elevi. Calitatea şi numărul activităţilor extracurriculare au contribuit la obţinerea Premiului III, însoţit de suma de 22.000 de euro. Acesta ne‑a oferit posibilitatea modernizării unuia dintre cele trei laboratoare de informatică şi achiziţionarea a 41 de televizoare Led‑Smart pe care le‑am instalat în toate sălile de clasă, toate fiind conectate la internet, facilitând astfel accesul direct al elevilor la informaţie.
Datorită calităţii activităţii elevilor şi cadrelor didactice în anul şcolar 2015/2016, am primit Certificatul de Şcoală Europeană.
Preocupările literare, artistice, jurnalistice se concretizează din anul 2003/2004 şi în prezent în revista Armonie, care a obţinut locul I la faza judeţeană şi de trei ori titlul de laureată a concursului Naţional de Reviste Şcolare.
Care sunt direcţiile principale ale viziunii dumneavoastră manageriale în vederea promovării unui demers educaţional calitativ?
În vederea promovării unui demers educaţional calitativ, am stabilit ca viziune a unităţii şcolare formarea unui absolvent autonom, responsabil, în măsură să decidă asupra propriei cariere, să‑şi aleagă drumul în dezvoltarea intelectuală şi profesională. Studiul muzicii, al artelor plastice, al limbilor străine, al utilizării calculatorului, concomitent cu o atentă cultivare a valorilor civice, a talentelor şi a abilităţilor ştiinţifico‑tehnice, literar artistice şi sportive ale elevilor se constituie în ţinte strategice, urmărite încă din învăţămîntul primar.
Toate acestea au fost susţinute de un solid spirit de echipă – profesori, elevi, părinţi – într‑un climat în care fiecare elev să se realizeze la nivelul posibilităţilor lui intelectuale. Avem în vedere opţiuni strategice care vizează cele patru direcţii fundamentale ale managementului educaţional: curriculum, resursele umane, dezvoltarea resurselor financiare şi materiale, precum şi dezvoltarea relaţiilor comunitare.
Ce fel de absolvenţi de gimnaziu vin la dvs.? Către ce se îndreaptă absolvenţii liceului de artă după absolvire?
Oferta educaţională generoasă cu specializările: muzică, arte plastice, arhitectură, matematică‑informatică, filologie atrage un număr mare de elevi de la toate şcolile din judeţul nostru, precum şi din judeţele Călăraşi şi Brăila. Sunt elevi care au aptitudini şi vor să‑şi canalizeze talentul spre o viitoare carieră care să le dea posibilitatea realizării prin valorificarea lor. Este adevărat, fiecare elev are anumite disponibilităţi artistice şi ştiinţifice, dar acestea nu pot fi explorate şi desăvârşite individual, ci vor deveni opera colectivă a unităţii şcolare care polarizează autorităţile locale şi instituţiile de cultură.
La terminarea liceului, majoritatea absolvenţilor se îndreaptă spre unităţile din învăţământul superior în care îşi vor continua specializarea respectivă: muzică, arte plastice, arhitectură, urba­nism, design de interior, medicină, informatică, automatică, electro­nică, transporturi, construcţii. Sunt numeroşi absolvenţi cu care ne mândrim, care lucrează în domenii de vârf ale electronicii, calculatoarelor, medicinei, dar şi artişti plastici sau artişti lirici, actori în cadrul teatrelor din Bucureşti, Constanţa, sau chiar din afara ţării.
Din nefericire, puţini absolvenţi se îndreaptă spre învăţământul pedagogic, deoarece profesorii nu sunt motivaţi să rămână în sistem, nu li se oferă condiţii pentru a avea un statut social respectabil.
Ce parteneriate derulaţi?
Cel mai important parteneriat este cel cu părinţii, care este stabilit pe principiul coresponsabilităţii în privinţa formării şi dezvoltării personalităţii elevilor. Există parteneriate cu Direcţia de cultură a Primăriei Slobozia, cu Centrul UNESCO ,,Ionel Perlea“, cu Muzeul Naţional al Agriculturii, cu Muzeul Judeţean, cu Biblioteca Judeţeană ,,Ştefan Bănulescu“, cu Direcţia de Sănătate publică, cu Protoeria Slobozia, cu Poliţia Municipală, cu Inspectoratul Judeţean pentru Jandarmi, cu Poliţia Locală, cu ASE Bucureşti, Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti şi, de asemenea, cu numeroase unităţi şcolare din ţară.
Până în prezent am implementat în şcoală trei proiecte euro­pene în cadrul cărora am avut ca partenere şcoli din Italia, Bulgaria, Germania, Polonia, Lituania, Spania, Portugalia, cum sunt: ,,Influenţa religiei în artă, Sunetele şi cuvintele în Europa, Heptatron muzical metamorfoza unei melodii tradiţionale. De asemenea, un Proiect regional ,,Social Media a Challange or a Change“, în cadrul căruia am avut ca partenere şcoli din Turcia.
Domnule director, cum e să fii profesor de matematică la un liceu de arte?
Matematica este o ştiinţă exactă care vizează educaţia permanentă şi pregătirea pentru viaţă. Prin ipoteza unor probleme şi căutarea soluţiilor, le dezvoltă elevilor capacitatea de autocunoaştere şi de a‑şi găsi singuri drumul în viaţă. Prin întrebările pe care şi le pun, tinerii dobândesc raţionamente logice, iar profesorul de matematică provoacă gândirea şi latura practică a vieţii.
Matematica şi logica ne trimit, când definesc artele, la principiile de ordine, de simetrie şi proporţie ce dirijează şi caracterizează operele de artă, principii cu care operează şi matematica.
Ca director, trebuie să ai capacitatea de analiză, de evaluare, de sinteză şi de prognoză şi disponibilitatea de a explica fiecărui cadru didactic valorile culturii organizaţionale pe care vrei să le promovezi.
Şi dacă profesorul de matematică mai şi iubeşte frumosul exprimat prin mijlocirea sunetelor şi prin mijlocirea culorilor şi este convins că în şcoală trebuie educaţie cu minte şi suflet, este omul potrivit la locul potrivit.
În încheiere, spuneţi‑ne ce planuri şi proiecte de viitor aveţi înscrise pe agenda dumneavoastră?
Sunt interesat de construirea unui sistem de management al calităţii care să asigure îmbunătăţirea continuă a performanţelor organizaţionale precum şi dezvoltarea culturii, calităţii în rândul cadrelor didactice, elevilor şi părinţilor, de dezvoltarea la elevi a spiritului de a lucra în echipă. Sunt preocupat de finalizarea lucrărilor la campusul şcolar şi dezvoltarea infrastructurii şcolii pentru a putea învăţa într‑un singur schimb, care să asigure intro­ducerea treptată a sistemului ,,de şcoala după şcoală“.
Voi evidenţia rolul educativ al şcolii prin organizarea mai multor activităţi extraşcolare, punând accent mai mare pe vizite şi excursii de studiu, ieşirea în aer liber, pe organizarea de activităţi sportive şi de educaţie pentru sănătate, vernisaje cu lucrările elevilor şi susţinerea de recitaluri de muzică de către elevi.
Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU