Stimată doamnă inspector general, anul a început pe fondul unor ample și aprinse dezbateri la nivelul întregii țări pe marginea noii reforme curriculare. Cum au decurs acestea la nivelul județului Ialomița? Care este opinia cadrelor didactice ialomițene cu privire la variantele de plan-cadru supuse dezbaterii?
Despre reforma curriculară se discută încă de la apariția Legii Educației Naționale, din 2011. Dezbaterile privind planurile-cadru pentru învățământul gimnazial au devenit mai aprinse, pentru că toți așteptăm cu nerăbdare finalizarea acestei „perioade de tranziție” și ne dorim un rezultat benefic în primul rând pentru beneficiarii direcți ai educație. Nu vă ascund faptul că în toată această dezbatere este imposibil de neglijat factorul subiectiv al fiecărui cadru didactic, care consideră disciplina sa cel puțin la fel de importantă ca toate celelalte discipline.
Pornind de la aceste premise, în județul Ialomița, cadrele didactice din fiecare unitate de învățământ au dezbătut cele trei variante de planuri-cadru, împreună cu reprezentanții părinților, ai sindicatelor și ai elevilor, iar rezultatele au fost centralizate de Inspec­toratul Școlar Județean și prezentate în cadrul unei dezbateri la nivelul ISJ. Astfel, varianta 1 a fost agreată de 36,36% dintre unități, varianta 2 de 38,96%, varianta 3 de 15,58%, iar un procent de 9,09% nu a agreat niciuna dintre variante. Bineînțeles că fiecare a argumentat alegerea și a adus propuneri de îmbunătățire.
Exemple de propuneri de îmbunătățire:
– Reintroducerea disciplinei Limba latină la clasa a VIII-a, deoarece în liceu aceasta se studiază doar la profilul umanist, iar ceilalți elevi vor întâmpina greutăți în însăși cunoașterea termenilor științifici; elevii trebuie să cunoască originea limbii române în vederea cultivării sentimentului patriotic și dobândirea unor informații care
i-ar putea ajuta pe aceștia să își lărgească orizontul de cunoaștere;
– Planurile-cadru să permită alegerea de către elevi și a unui opțio­nal ca disciplină nouă, dar și a unui opțional de tip „aprofundare”;
– Cadrele didactice nu sunt de acord cu reducerea numărului de ore la disciplina Limba și literatura română la clasa a V-a, întrucât sunt multe noțiuni noi și elevii vor avea dificultăți în aprofundarea acestora, mai ales în prima clasă din ciclul gimnazial;
– Clarificarea tuturor aspectelor legate de organizarea și imple­mentarea opționalului integrat;
– Configurarea clară a competențelor dezvoltate la elevi prin disciplinele socioumane (Educația pentru drepturile copilului, Educație interculturală, Educație pentru cetățenie democratică, Educație economică);
– Deoarece Educația tehnologică cuprinde teme de desen, fizică, chimie și alte discipline, ea ar putea fi prevăzută ca opțional integrat, scăzând astfel numărul maxim de ore pentru clasele VII-VIII;
– O mai bună corelare între pregătirea obligatorie (trunchi comun) și cea opțională (curriculum la decizia școlii), în sensul creșterii numărului de ore din CDS.
– Comasarea orelor de tehnologie și TIC într-una singură, în care să se pună accentul pe lucrul manual (deoarece calculatorul poate fi utilizat în cadrul CDS-urilor la aproape oricare arie curriculară și nu este nevoie de o oră special alocată la nivelul gimnaziului), prin urmare, elaborarea unei programe școlare noi pentru această disci­plină;
– Este necesară Educația tehnologică o oră/săptămână, la clasele a V-a, a VI-a, a VII-a, a VIII-a, deoarece educația tehnologică întregește cultura generală a elevului, având un profund caracter inter­disc­i­plinar și practic-aplicativ, pregătirea elevilor pentru viață și învățare continuă, precum și opțiunea pentru cariera profesională, asigurarea coerenței pe verticală și orizontală a procesului de inițiere tehn­o­logică și de dezvoltare a abilităților practice prin corelarea compe­tențelor disciplinelor „Abilități practice” și „Educație tehno­logică” din învățământul primar și a competențelor altor discipline din învăță­mântul gimnazial, având un accent deosebit pe educația pentru calitate, dezvoltarea la elevi a competențelor antreprenoriale și a spiritului de inițiativă;
– Introducerea disciplinelor socioumane opționale poate contri­bui la o mai bună integrare socială a educabililor, la dezvoltarea spiritului civic al acestora și la crearea unor relații interpersonale bazate pe principiul toleranței;
– Este necesară studierea TIC o oră/săptămână, la clasele a V-a, a VI-a, a VII-a, a VIII-a, deoarece disciplina TIC are un caracter inter­disciplinar și practic-aplicativ, asigură inițierea tehnologică și dezvoltarea competențelor digitale, necesare într-o societate bazată pe TIC.
– Se consideră neadecvată vârstei introducerea fizicii și chimiei la clasa a V-a;
Un procent de 9,09% dintre cadrele didactice nu au optat pentru niciuna din variante, argumentând astfel:
– introducerea prea timpurie a orelor de fizică și chimie;
– nu se specifică cine predă educația pentru drepturile copilului, educația interculturală, educația pentru cetățenie democratică, educația economică și nu se motivează de ce au fost introduse aceste discipline;
– dispariția orei de limba română la clasa a V-a, când se pun bazele studierii acestei discipline, ar afecta considerabil activitatea de predare-învățare a limbii noastre materne;
– ora de consiliere este foarte importantă în activitatea școlară și nu numai; prin temele abordate contribuie decisiv la formarea personalității, și de aceea trebuie să rămână în planul-cadru la clasele V-VIII;
Iar ca propuneri de îmbunătățire:
– revizuirea temeinică a programelor școlare înaintea stabilirii planului-cadru;
– adăugarea unei ore de TIC la toate clasele gimnaziale;
– istoria și geografia reprezintă materii de bază în completarea culturii generale și contribuie la conștientizarea apartenenței de neam, de aceea este necesară încă o oră pentru fiecare dintre aceste materii la clasa a V-a și a VI-a;
Față de anumite aspecte din variantele de plan-cadru au luat poziție inclusiv Academia Română și mediul universitar din țară. Ca om al catedrei, cum comentați reducerea numărului de ore la limba și literatura română, la istorie? Ce părere aveți despre eliminarea latinei din planul de învățământ? Despre marginalizarea geografiei, dar și a altor discipline, cum ar fi muzica, desenul, și înlocuirea lor cu materii precum educație pentru mediu, pentru drepturile copilului, pentru viață etc.?
Este evident faptul că fiecare disciplină ar putea contribui la for­marea competențelor, abilităților și, în final, la formarea acelui profil al absolventului promovat în documentul de politici „Repere pentru proiectarea și actualizarea curriculumului național”. Din punctul meu de vedere, stabilirea planurilor-cadru reprezintă doar o parte a problemei. Ne concentrăm prea mult pe numărul de ore și nu ne gândim cum se vor modifica programele școlare și conținuturile. Cred că aici este problema cea mai importantă și așteptăm cu interes cea de-a doua etapă, când vom putea dezbate modul în care fiecare disciplină contribuie la cultura generală a elevului de gimnaziu, în acord cu datele economice și sociale actuale și ținând cont de resursele umane și materiale pe care le avem la dispoziție. Nu trebuie să marginalizăm nici geografia, muzica, desenul, iar discipline precum educație pentru drepturile copilului pot fi studiate în cadrul disciplinelor socioumane, sub formă modulară, așa cum este conceput, de exemplu, studiul educației tehnologice.
Ce implicații va avea asupra elevilor, asupra formării acestora, implementarea unui astfel de plan-cadru?
Încă nu a fost stabilită forma finală a planului-cadru, iar impactul asupra formării tinerilor din învățământul gimnazial nu-l putem estima până când nu vom aplica la clasă noul curriculum în inte­gralitatea lui. De ce să nu recunoaștem că fiecare dascăl poate influ­ența prin propriul demers didactic formarea unui elev, dezvoltarea sa și, nu în ultimul rând, alegerile lui în viață, pentru că întotdeauna, indiferent de planuri-cadru și de programe, un cadru didactic dedicat meseriei a știut cum să accesibilizeze conținuturile și cum să-i facă pe elevi să iubească o anumită disciplină. Dovadă în acest sens stau rezultatele elevilor de excepție, îndrumați de profesori de excepție. Acest lucru nu trebuie să-l uităm atunci când vrem să schimbăm învățământul românesc.
Cum va contracara ISJ Ialomița efectele care vor decurge de aici pentru profesorii de profil din județ? Reducerea numărului de ore sau eliminarea unor discipline va duce și la reducerea numărului de cadre didactice.
De obicei, profesorii de limba și literatura română predau și orele de latină și de aceea nu ar avea de suferit în eventualitatea eliminării limbii latine. Sunt convinsă că se va lua în considerare cea mai bună formulă a planurilor-cadru, astfel încât niciun cadru didactic titular în sistemul de învățământ preuniversitar să nu fie afectat. Mai este un aspect pe care noi îl luăm în considerare de mai mulți ani: în condițiile în care populația școlară este în scădere (de exemplu, avem cu 1800 de elevi mai puțin în acest an școlar, față de anul școlar trecut), multe cadre didactice au optat pentru reconversie profe­sională, astfel încât, mai ales în mediul rural, își pot completa norma didactică fără nicio problemă. Reconversia profesională poate fi în continuare o soluție și de aceea vin cu o rugăminte către mediul universitar, să conceapă variante mai accesibile pentru dascălii noștri din învățământul preuniversitar.
Dincolo de această temă care ține capul de afiș al agendei reformei în învățământ, cum întâmpină ISJ Ialomița primăvara? Cu ce proiecte, cu ce urgențe?
Primăvara întotdeauna ne oferă un plus de optimism, de încredere că lucrurile se vor așeza pe făgașul normal, dar și un plus de energie cu care abordăm proiectele de viitor. În afară de activi­tățile normale pe care orice inspectorat le are pe agenda de lucru: simulările examenelor naționale, înscrierea în ciclul primar, desfășurarea fazelor județene ale olimpiadelor pe discipline, etapele din mișcarea personalului didactic etc., dorim să studiem cele mai bune oportunități de implicare în proiecte europene și în acest sens căutăm parteneri de dialog, pentru că Inspectoratul Școlar Județean Ialomița are o echipă de oameni dedicați, care dorește să se implice în cât mai multe proiecte, care ar putea contribui la creșterea calității învățământului preuniversitar din județ. Un proiect foarte important pentru noi se referă la dezvoltarea învățământului profesional și tehnic în acord cu cerințele de pe piața muncii și de aceea suntem într-un dialog permanent cu partenerii din CLDPS și studiem posibilitatea înființării unor clase de învățământ dual.
Interviu realizat de Marcela GHEEORGHIU