Interviu cu prof. Ioan Sava, directorul Colegiului Naţional Mihail Kogălniceanu, din Galaţi

Liceu cu o vechime apreciabilă (a fost fondat în anul 1878), Colegiul Naţional M. Kogălniceanu, din Galaţi, a traversat un secol şi mai bine de existenţă, de încercări şi transformări inerente zbuciumatei perioade prin care a fost nevoit să treacă întregul învăţământ românesc. Astăzi, „Mihail Kogălniceanu” este unul dintre cele mai importante licee din ţară. Cum reuşeşte să se menţină, cu o constanţă uimitoare, la acest nivel?
O şcoală performantă se întemeiază pe tradiţie, dar şi pe o constantă adaptare la evoluţia societăţii şi la modele pedagogice flexibile, care să formeze elevii atât ştiinţific, cât şi moral. Şi-n istoria unei şcoli sunt etape distincte, deschideri benefice spre modernitate, modificări de regulamente, de cadre didactice şi profiluri inegale din punct de vedere motivaţional sau intelectual de generaţii de elevi, recuperare a unor valori etc. Ne-am menţinut, probabil, prin cultivarea performanţei, prin calitatea umană şi profesională a educatorilor, prin implicarea părinţilor în experienţa şcolară a tinerilor şi-n viaţa şcolii. Dacă principiile, pe toate palierele ei, sunt dialogul şi onestitatea intelectuală, probabil eficienţa procesului educativ şi prestigiul instituţiei nu sunt accidente, ci componente ale unui continuu destin pe care toţi – profesori, elevi, părinţi, comunitate – îl modelăm.
Acum 138 de ani, această instituţie de învăţământ de la malul Dunării s-a înfiinţat ca şcoală de fete. Care este menirea sa acum? Pentru ce sunt pregătiţi elevii de la Colegiul Naţional M. Kogălniceanu?
Profilul şcolii este teoretic şi elevii pot opta pentru studii superioare foarte variate, de la ştiinţe aplicate, medicină la ştiinţe umaniste, în ţară sau străinătate. Cercurile organizate în şcoală favorizează descoperirea şi dezvoltarea abilităţilor discursive, sociale, ştiinţifice şi artistice, iar participarea la competiţii le formează un anumit ideal şi expectanţă personală. A fi elev la Colegiul Naţional M. Kogălniceanu implică seriozitatea studiului, motivaţie de a reuşi, disponibilitate creativă, experi­enţe culturale cât mai diferite, efort conştient de autodepăşire şi atingerea performanţei.
Standardul unui liceu este dat de calitatea elevilor săi – a celor care păşesc în el, a celor care l-au absolvit. Cum sunt elevii de la Colegiul Naţional M. Kogălniceanu? Cei care îi trec pragul, în clasa a IX-a, dar şi cei care părăsesc băncile şcolii după absolvire…
Într-o şcoală cu un prestigiu consolidat şi cu o selecţie valorică devenită tradiţie, elevii intră cu un anumit orizont de aşteptare, pregătiţi psihologic pentru un demers educaţional serios. Elevii de clasa a IX-a se adaptează foarte repede la atmosfera colegiului. Pe parcursul anului de iniţiere fac progrese vizibile la nivel compor­tamental: devin disciplinaţi în studiu, preocupaţi de succesul şcolar, implicaţi în evenimente şi activităţi de voluntariat, ajungând să propună idei, proiecte, să ducă mai departe un spirit pe care îl preiau de la colegii mai mari. Toate acestea se reflectă şi în rezultatele şcolare şi în personalitatea lor. Elevii de clasa a XII-a au simţul valorii format, îşi cunosc potenţialul şi, în general, se despart cu regret de noi. Dar sunt capabili să-şi construiască un destin frumos, dinspre cultură spre o societate care trebuie reformată moral.
Ce rol joacă inovaţia şi creativitatea în activitatea educaţională şi didactică desfăşurată la Colegiul Naţional Mihail Kogălniceanu? Cineva spunea că cei mai mari duşmani ai minţii sunt clişeele.
Sunt condiţii esenţiale pentru a menţine un aer proaspăt, de continuă provocare a elevilor, care prin jocul didactic şi noutate devin şi mai interesaţi de o disciplină. Mijloacele tehnice de care dispunem, regândirea informaţiei şi a modalităţilor ei de reprezentare, exerciţiile de creativitate, portofoliile variate, adâncirea conţinuturilor ştiin­ţifice în alte tipuri de activitate etc. sunt premise pentru a nu rămâne fixaţi în formule aplatizante de gândire sau atitudine. Tinerii, prin supleţea minţii, ne obligă să nu ne clişeizăm.
Despre disciplinele opţionale, curriculare la decizia şcolii ce ne puteţi spune? Din acest punct de vedere, mobilitatea este esenţială pentru calitatea unui liceu, pentru cât mai buna pregătire a elevilor.
Există o mare varietate de discipline opţionale. În fiecare an se fac noi propuneri, adaptate la interesele elevilor, la sugestiile părinţilor şi chiar la imperativele timpului pe care-l trăim. Opţionalele sunt propuse de fiecare profesor în funcţie de profilul şi specializarea clasei, iar numărul lor este cel puţin dublu faţă de numărul de ore din planul-cadru rezervate CDS.
Ce loc ocupă calitatea, performanţa în preocupările dumneavoastră, ale conducerii colegiului? Vorbiţi-ne despre performanţele elevilor de la CNMK.
Performanţa este măsura calităţii pregătirii elevilor şi efigia unei şcoli. Dacă o obţinem, înseamnă că tinerii vor reuşi în domeniile profesionale pe care le vor alege, că vor fi oameni cu principii şi repere morale în societate. Performanţele se obţin indiferent de profil şi specializare la nivel local, judeţean, naţional şi internaţional. Exemplific prin Premiul „Juvenes Translatores” 2007-2008 al Comisiei Europene pentru cea mai bună traducere din România, locul 8 din 3.451 de şcoli din 114 ţări în competiţia „ENO Treelympics 2014” (Olimpiada copacilor), Diploma de excelenţă acordată de MEN pentru rezultatele deosebite obţinute la olimpiadele şi concursurile internaţionale desfăşurate în anul şcolar 2013-2014.
Deschiderea internaţională este esenţială astăzi, când la nivel mondial se pune din ce în ce mai mult accent pe dimensiunea globalizantă a educaţiei. Cum colaboraţi cu instituţiile de învăţământ din afara ţării?
Profesorii şi elevii colegiului sunt interesaţi să colaboreze cu alte şcoli europene, iar această interactivitate este posibilă prin dezvoltarea parteneriatelor pe plan internaţional. De exemplu, prin derularea proiectului Comenius (2011-2013) „Primul deceniu al secolului XXI” elevii şi profesorii şi-au dezvoltat abilităţile de comunicare în limbile franceză şi engleză şi capacităţile de a lucra în echipă, au utilizat mijloace şi strategii didactice ale sistemelor de învăţământ din ţările partenere (Franţa, Italia, Spania, Turcia, Polonia, Slovenia şi Bulgaria) cu scopul dezvoltării capacităţii de învăţare şi creării de noi condiţii necesare desfăşurării procesului instructiv-educativ ridicat la standarde europene. Prin programul „ENO-Environment Online”, program interna­ţional fondat în anul 2000 de Şcoala Pataluoto, Joensuu, Finlanda, în care aplică peste 4.000 de şcoli din întreaga lume (2006 – prezent), în care a fost implicat un număr mare atât de elevi, cât şi de profesori în activităţi de voluntariat, cu scopul promovării unui mod de viaţă sănătos la nivel global, care poate să conducă în viitor la remedierea problemelor de mediu care au apărut în urma defrişărilor necontrolate. În cadrul acestui program, şcolile partenere au comunicat şi colaborat folosind platforma online a programului, dar şi prin participare la trei conferinţe desfăşurate în Joensuu, Finlanda.
Parteneriatele şi proiectele desfăşurate au condus la dezvoltarea europeană a liceului prin promovarea cooperării tuturor factorilor interesaţi, în vederea utilizării diverselor abordări didactice necesare creşterii calităţii procesului educaţional, prin contribuţia activităţii educative extraşcolare pentru crearea condiţiilor egale/echitabile de acces la educaţie, pentru dezvoltarea deplină a potenţialului personal şi reducerea inegalităţii şi a excluziunii sociale.
Se apropie examenul de bacalaureat. Aveţi emoţii, domnule director? Care au fost rezultatele obţinute de elevii de la CNMK anul trecut? Care credeţi că vor fi acestea în această vară?
Emoţiile sunt inerente şi nu numai pentru examenul de bacalaureat, ci şi pentru evaluarea naţională, deoarece anul acesta vom avea şi primii absolvenţi de clasa a VIII-a. Anul trecut, din cei 209 absolvenţi, 208 au promovat examenul de bacalaureat, majoritatea cu medii generale peste 8. În această vară sperăm să atingem obiectivul propus de mai mulţi ani ca toţi absolvenţii să promoveze examenul de bacalaureat. În ceea ce priveşte propriii absolvenţi de gimnaziu, dorim ca rezultatele lor să le permită continuarea studiilor în cadrul colegiului nostru, având în vedere că anul trecut ultima medie de admitere în clasa a IX-a a fost 9,24.
La finalul interviului vreau să ne enumeraţi argumentele cele mai puternice pe care le oferiţi absolvenţilor de gimnaziu pentru a veni la CN Mihail Kogălniceanu.
Argumentele cele mai puternice pe care le oferim absolvenţilor de gimnaziu, pe care le găsim în viziunea şi misiunea colegiului, sunt: comunicare eficientă în situaţii reale, gândire independentă, critică şi creativă, putere de decizie; deprinderi de muncă intelectuală indivi­duală şi în echipă; disponibilităţi afective: sensibilitate, colegialitate, prietenie, patriotism.
Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU