Ministerul Educaţiei Naţionale şi Casa Corpului Didactic Grigore Tabacaru din Bacău au organizat, în perioada 27–31 martie 2017, seminarul cu tema „Multiperspectivitatea în predarea istoriei“. Acesta s‑a desfăşurat în cadrul Programului „Pestalozzi“, program de formare a profesorilor organizat de Consiliul Europei.
La seminarul organizat la Bacău au participat douăzeci şi cinci de persoane, dintre care opt profesori de istorie din străinătate, nouă profesori de istorie români (cinci din Bacău şi patru din restul ţării), formatori ai Casei Corpului Didactic Grigore Tabacaru din Bacău, precum şi reprezentanţi ai Ministerul Educaţiei Naţionale. Activitatea a fost susţinută de un formator acreditat Pestalozzi.
Seminarul şi‑a propus ca participanţii să împărtăşească opinii şi experienţe proprii în legătură cu abordarea multiperspectivităţii în predarea istoriei, să‑şi însuşească metode şi tehnici de a stimula atitudini pozitive în abordarea multiperspectivă a documentelor istorice. Totodată, a creat un cadru nonformal adecvat pentru facilitarea schimburilor de bune practici, prin diseminarea de informaţii şi îmbunătăţirea capacităţii de a învăţa unii de la alţii, de a lucra în echipă, de a găsi soluţii aplicative în demersul didactic. Transferul de cunoştinţe şi opinii s‑a realizat în limba engleză, aspect care pare mai bine sprijinit în celelalte ţări de către instituţii/organisme de formare şi dezvoltare personală şi profesională. A fost un seminar interactiv, în care profesorii au interacţionat în diferite variante de lucru, generând situaţii de învăţare inedite, aplicabile la clasele de elevi. Abordarea interdisciplinară sau crosscurriculară a surselor şi resurselor primare sau secundare deschide multiple posibilităţi şi oportunităţi creative de interpretare a fenomenelor şi proceselor istorice.
Participanţii şi‑au exprimat gânduri şi opinii despre desfăşurarea seminarului Pestalozzi. Iată câteva dintre aceste impresii.
Orice curs, workshop sau seminar porneşte de la o dorinţă. A fost dorinţa, presărată cu un strop de curaj, a celor de la CCD Bacău de a găzdui un asemenea eveniment, înscris în lista selectă a celor douăzeci de activităţi ale programului Pestalozzi din anul 2017.
A fost nevoie de tactul şi hotărârea fermă a Ministerului Educaţiei în a propune şi susţine financiar un eveniment Pestalozzi pentru al doilea an consecutiv. Este nevoie de interes îmbinat cu dorinţa de a te dezvolta, acesta a fost ingredientul adus de cei şapte participanţi din statele membre ale Consiliului Europei, precum şi de cei zece participanţi români. Este nevoie de inovaţie, de capacitate de adaptare, pentru ca un facilitator să răspundă cerinţelor unor participanţi cu o vastă experienţă şi expertiză profesională.
În concluzie, pentru a avea un curs reuşit, aşa cum a fost „Multiperspectivity in history teaching“, trebuie să găsim dorinţă, curaj, tact şi fermitate, interes, nevoie de dezvoltare, inovaţie şi capacitate de adaptare.
Prof. Daniel Zamfir, trainer Pestalozzi
 
Seminarul a oferit multiple perspective de lucru şi de abordare a subiectelor istorice. Plecând de la metode interactive, de comunicare iniţială, pentru cunoaşterea grupului, profesorul‑trainer a reuşit să creeze situaţii antrenante şi stimulative pentru construirea echipelor de lucru, diferite de la o temă la alta. Excursia în judeţul Neamţ a fost, la rândul ei, un bun prilej de recuperare şi de prezentare a secvenţelor de istorie medievală, dar şi o sursă istorică inedită, mai ales pentru grupul de profesori străini. Profesorii greci au mărturisit că recunosc similitudini de exprimare artistică religioasă cu tradiţiile şi cultura greacă. Pe de altă parte, profesoara din Roma a sesizat aspectul lingvistic similar în construcţia gramaticală a frazei. Profesorii din Malta, Suedia şi Cipru au fost fascinaţi de naturaleţea şi expresivitatea picturilor şi a obiectelor religioase din Mănăstirea Neamţului. Contribuţia majoră a workshop‑urilor s‑ar putea traduce în experimentarea proprie a unor modele de bune practici, focusarea atenţiei pe noţiuni şi concepte‑cheie, de natura formală sau informală, care pot inova permanent situaţii de învăţare. Formatul de prezentare a itemilor de lucru, sarcinile şi instrumentele de evaluare au condus în permanenţă spre abordarea transcurriculară şi formativă a istoriei şi spre educaţia pentru cetăţenie activă. E un lucru cert că entuziasmul profesorilor este un atu important în carieră, fiind cel care mobilizează tinerii noştri parteneri spre descoperire şi cunoaştere.
Prof. dr. Nicoleta Zărnescu, Colegiul Naţional Ferdinand I, Bacău, formator CCD
 
În timpul acestui workshop m‑am familiarizat cu teme interesante despre multiperspectivitate, am reconstituit, folosind abordări diverse, procese istorice, am exersat deprinderile analitice, am relaţionat interpretări diferite, am împărtăşit opinii şi experienţe proprii în predarea formativă a istoriei.
Seminarul mi‑a oferit posibilitatea de a interacţiona cu oameni „frumoşi“. Constructiv, util, eficient, prezentat într‑un format atractiv, manageriat de o echipă de profesionişti, workshop‑ul mi‑a lăsat o impresie plăcută.
Prof. Radu Mihăilă, Colegiul Naţional Ferdinand I, Bacău, inspector de istorie
 
Consider participarea la Seminarul „Multiperspectivitatea în predarea istoriei“ din cadrul Programului „Pestalozzi“ al Consiliului Europei ca o bună oportunitate pentru dezvoltarea competenţelor proprii în principalul domeniu de interes – istoria – şi pentru îmbunătăţirea cunoştinţelor cu aspecte sociale, lingvistice, culturale. Pe parcursul seminarului m‑am bucurat de activităţile incluse în program şi de interacţiunea cu alţi colegi, atât din România, cât şi din alte state europene. Interacţiunea cu persoane din diverse medii geopolitice a fost foarte benefică atât la aceeaşi temă, cât şi din perspectiva participării la activităţi. Am experimentat şi dezvoltat noi metode de învăţare, predarea având la bază interdisciplinaritatea. Având în vedere participarea activă şi plăcută din cadrul seminarului, sunt interesată de implicarea în activităţi similare viitoare.
Prof. Marinela Lăcrămioara Mihăilă, Colegiul Economic Ion Ghica, Bacău
 
Caracteristicile definitorii ale multiperspectivităţii în istorie şi în predarea istoriei reprezintă (din punctul meu de vedere) un mod diferit de a privi lucrurile, dar şi o predispoziţie de a vedea evenimente istorice, personalităţi, procese, culturi şi societăţi din perspective diferite şi pe baza unor procedee şi procese care sunt fundamentale pentru istorie ca disciplină. Cu această idee aş dori să încep, deoarece sistemul european de învăţământ recomandă dezvoltarea educaţiei din latura multiperspectivităţii.
Am ajuns la această concluzie în urma participării la seminarul „Multiperspectivitatea în predarea istoriei“, desfăşurat în perioada 27–31 martie 2017, la Bacău, la care au fost prezenţi profesori de istorie din România, Grecia, Serbia, Suedia, Malta şi Italia, sub atenta coordonare a domnului Pat Weisheimer, formator acreditat Pestalozzi, şi a trainer‑ului Daniel Zamfir.
M‑am înscris la acest seminar din curiozitate, din dorinţa de a înţelege noua viziune a predării istoriei, dar şi pentru continua formare şi dezvoltare profesională. Seminarul a debutat cu o întrebare simplă la început, dar atât de complicată când intri în miezul acestei idei. Ce este multiperspectivitatea şi cum o putem folosi în predarea istoriei? Răspunsul la această întrebare, dar şi al multor întrebări care au apărut pe parcursul seminarului l‑am descoperit cu toţii, prin implicare, seriozitate, bună organizare, comunicare şi relaţionare a întregii echipe. Acestea au fost caracteristicile de bază, prezente pe tot parcursul seminarului. Am descoperit metode noi, interactive, viziuni noi cu privire la modul de implementare a strategiilor şi tehnicilor de lucru in echipă, sisteme de educaţie diferite. O echipă de lucru veselă, deschisă la nou, bine organizată şi coordonată, ceea ce ne‑a ajutat enorm în rezolvarea sarcinilor primite. Am legat prietenii şi s‑au construit punţi de cooperare şi colaborare în alte proiecte la nivel european.
Prof. Dana Elena Sturzu, Şcoala Gimnazială Nr. 10, Bacău
 
În calitate de profesor participant la acest seminar pot spune că am avut o experienţă extraordinar de plăcută. Prin intermediul acestui program am intrat in contact cu alte cadre didactice din state europene, cunoscând, prin intermediul lor, particularităţile sistemului educaţional reprezentat de fiecare în parte. Am identificat împreună o varietate de perspective şi puncte de plecare în abordarea procesului instructiv‑educativ. Un seminar organizat cu profesionalism, la care oricând aş răspunde prezent.
Prof. Simona Stoleru, Şcoala Gimnazială Săuceşti, judeţul Bacău
 
Seminarul a fost organizat cu mult profesionalism, activităţile antrenante şi interesante. Pentru mine, seminarul a fost o extraordinară oportunitate din punct de vedere profesional, în sensul că tema abordată prezintă un interes deosebit, fiind o parte din lucrarea de grad la care lucrez. Am avut şansa de a cunoaşte oameni extraordinari, de a învăţa lucruri noi, pe care aştept să le împărtăşesc elevilor mei. Astfel de programe au un impact foarte puternic asupra tuturor participanţilor, constituindu‑se în oportunităţi de învăţare foarte eficiente.
Prof. Iuliana Botezatu, Colegiul Economic Ion Ghica, Bacău
 
Am aplicat pentru acest seminar pentru că nu mai fusesem niciodată în România, iar tema seminarului a fost una foarte interesantă şi utilă pentru mine ca profesor. Când am ajuns în Bucureşti, i‑am găsit pe ceilalţi profesori străini participând la un seminar împreună cu Daniela Angelescu, reprezentanta Departamentului General al Relaţiilor Europene şi Internaţionale al MEN din România. A fost foarte prietenoasă şi amabilă, încercând să ne facă să ne simţim cât mai bine în drumul spre Bacău. La hotel ne aştepta un bun venit specific românesc. Prima impresie a fost excelentă, având în vedere locaţia aleasă şi peisajul excepţional.
Următoarea zi a fost prima zi oficială de seminar, când am interacţionat cu oameni din opt ţări diferite. La început, bariera lingvistică a fost o problemă, dar, graţie eforturilor tuturor, aceasta a fost curând depăşită. Multiperspectivitatea e o abordare bine‑venită nu doar în istorie, ci şi în toate aspectele vieţii europene.
În a treia zi de seminar am avut ocazia să vizităm Cetatea Neamţ şi Mănăstirea Neamţ şi să luăm prânzul la o şcoală bisericească. A fost o adevărată apocalipsă pentru cei care nu gustaseră până atunci bucătăria românească.
În a patra şi ultima zi am încărcat proiectele la care lucraserăm în grupuri. Ultima activitate a fost cu adevărat emoţionantă, odată ce urma să lucrăm pentru ultima dată împreună. Întregul seminar ne‑a lăsat plini de entuziasmul de care ne‑am umplut în aceste patru zile.
În general, simt nevoia să mulţumesc încă o dată comitetului de organizare pentru ospitalitate şi să‑i invit să continue să facă ceea ce fac. Aş vrea să am ocazia să le răsplătesc ospitalitatea invitându‑i în ţara mea. Mi‑am făcut prieteni noi, pe care sper să‑i păstrez pentru restul vieţii. Imediat după ce m‑am întors la şcoală, am simţit nevoia să le împărtăşesc elevilor mei experienţa acumulată în Programul „Pestalozzi“.
Athena Anastasiadou, Şcoala Profesională Nr. 1, Nafpaktos, Grecia, profesor de limba engleză
 
Termenul multiperspectivitate a fost arareori folosit în cadrul educaţiei istorice în şcoală înainte de anii ’90. Noile abordări ale educaţiei au început să prezinte diversitatea culturală ca ceva ce trebuie dorit de toţi elevii, nu numai de cei din cadrul minorităţilor culturale, lingvistice, etnice şi naţionale. În cadrul contextului specific al educaţiei istorice, multiperspectivitatea intenţionează să‑i introducă pe elevi în studiul unui proces, un mod de a analiza dovezile (sau interpretările date acestora) relevante pentru un anumit eveniment sau proces istoric din perspectiva limitelor impuse de factorii fizici, de fidelităţile surselor din care sunt extrase dovezile, atitudinile şi prejudecăţile acestora, motivaţiile, logica pe care o aplică, aşteptările şi prejudecăţile cu privire la celălalt, cadrul cultural şi tradiţiile care influenţează percepţiile şi interpretările acestora. În acest sens, seminarul „Multiperspectivitatea în predarea istoriei“, organizat la Bacău, a răspuns acestor tendinţe, a insuflat dorinţa de abordare, dar mai ales de aplicare a acestor demersuri. Din experienţele practice ale participanţilor, multiperspectivitatea din teorie s‑a transpus în practică. Utilitatea unei astfel de abordări a istoriei a devenit esenţială în demersul didactic şi solicită oportunităţi pentru studiul în profunzime al unor teme speciale, care, tratate în mod tradiţional, ar determina concluzii parţiale.
Cursul a fost foarte bine organizat de CCD Bacău, atât în ceea ce priveşte locaţia, cât şi activităţile desfăşurate pe parcursul celor patru zile. Un curs reuşit, gândit şi realizat foarte bine din punct de vedere organizatoric şi metodic, ce a adunat oameni din diferite colţuri ale Europei, pentru care predarea istoriei în contextul modern este esenţială, şi a demonstrat că, indiferent de percepţii şi de stereotipuri, numitorul este comun, şi anume educaţia de calitate, adaptată cerinţelor europene.
Prof. Monalissa Nica, Galaţi
 
Seminarul Pestalozzi din Bacău a fost o experienţă minunată pentru mine, din punct de vedere profesional şi uman. În primul rând, m‑am familiarizat cu noile metode de lucru în grup, care motivează elevii să participe cu mai mult interes la activităţile de învăţare. Faptul că toate activităţile au fost organizate în grup m‑a ajutat să înţeleg mai bine multiperspectivitatea în context social şi educaţional. Mă bucură faptul că activităţile de învăţare pot fi aplicate şi la alte ore, nu doar la cele de istorie. De asemenea, colaborarea, comunicarea şi socializarea cu profesorii din România şi din celelalte ţări m‑au făcut să înţeleg cât de multe lucruri avem în comun, ca profesori şi fiinţe umane. Ca să nu mai vorbim de căldura cu care ne‑au primit gazdele noastre din România.
A fost o experienţă care mi‑a lărgit sufletul.
Ilianna Anagnostakou, Grecia
 
Am fost onorată să particip la programul Pestalozzi, în dublă calitate, de translator şi de profesor de limba engleză. M‑au impre­sionat carisma şi calitatea activităţilor propuse de trainerul Pestalozzi Daniel Zamfir, cât şi uşurinţa cu care participanţii la seminar au intrat în jocurile didactice şi au rezolvat sarcinile propuse.
Pe de altă parte, un asemenea program nu ar trebui să implice prezenţa unui translator dacă ar exista cursuri de pregătire lingvistică pentru profesorii români. Astfel, ei ar putea să îşi susţină propriul discurs într‑o limbă de circulaţie internaţională sau chiar cursuri/lecţii‑model pe care să le prezinte în astfel de programe europene. Am sesizat diferenţa de pregătire lingvistică între profesorii români şi cei străini care comunicau cu uşurinţă în limba engleză.
Le mulţumesc organizatorilor pentru această oportunitate care s‑a derulat în municipiul Bacău.
Prof. Gabriela Laslău,
Colegiul Naţional Ferdinand I, Bacău, translator, profesor de engleză