Discuțiile din cancelarie se concentrează asupra provocărilor lansate de schimbările din sistemul de educație: cum vom realiza planificările calendaristice? se vor schimba conținuturile? se va evalua și nota fiecare modul în parte? care va fi modalitatea de evaluare? media/rezultatul final va fi de tip admis/respins sau promovat/nepro­movat? Noua structură a anului școlar cuprinde cinci module și șase vacanțe, fiind asemănătoare cu structura anului școlar din sistemul educațional britanic, care conține trimestre cu vacanțe intermediare și intertrimestriale.

Predare integrată, învățare modulară

Odată cu schimbarea structurii anului școlar, sunt necesare și precizări referitoare la modificările din programele școlare, precum și la metodologia de evaluare. Ar fi de dorit ca predarea să se realizeze integrat, la fel ca în învățământul primar, pentru asigurarea continuității acestui mod de predare și ca învățarea să fie mo­­dulară, cu teme abordate în mod interdisciplinar. Oferta educațională diversificată prin introducerea multitudinii de opționale integrate la acreditarea cărora se lu­crează deja la Ministerul Educației în programul România Educată va acoperi mai bine nevoile beneficiarilor.

Menținerea săptămânii „Școala alt­fel“, cu valoroasele ei experiențe de educație nonformală, are rolul de a forma coeziunea grupului, de a anima și atrage elevii spre școală și de a îmbogăți relațiile interumane de cunoaștere și cooperare ale profesorilor, părinților și elevilor.

Apariția „Săptămânii verzi“ are rostul de a consolida cunoștințele de la orele de biologie și de a satisface și cerințele practic-aplicative ale acestei discipline. Un punct forte aici îl constituie actualizarea programei cu noțiuni legate de sustenabilitate, mediu și schimbări climatice, adaptate la particularitățile de vârstă și la nivelul de înțelegere ale elevilor. Alte be­neficii sunt cursurile de formare pentru profesori care au ca scop facilitarea transmiterii unei atitudini pro mediu, conștientizarea propriilor acțiuni asupra mediului și maximizarea impactului activităților în natură asupra elevilor. Materialele auxiliare, platforma web dedicată acestor acțiuni, kiturile de măsurare a poluanților în atmosferă ș.a. vin în sprijinul elevilor pentru a putea face alegeri inteligente, de a asigura sustenabilitatea mediului și a preveni schimbările climatice. Plata diferențiată a profesorilor im­­plicați în astfel de activități ar putea con­stitui un motiv în plus pentru reaprinderea motivației profesionale și realizarea unei educații de calitate.

STEM/STEAM, o posibilă idee de viitor

Am constatat și o asemănare cu mo­delul oferit de programul „A doua șansă“ în ceea ce privește programa modulară și evaluarea realizată la sfârșitul anului școlar prin teme de portofoliu și examen fi­­nal. Poate că și unificarea disciplinelor biologie, fizică, chimie într-una singură, științe sau predarea integrată a disciplinelor STEM/STEAM este o idee bună de schimbare în educație, în viitorul ­apropiat.

În ceea ce privește aplicarea unei evaluări standardizate și informatizate la examenele naționale, există reticențe printre profesori, mai ales printre cei cu specialitatea limba și literatura română. Este de înțeles, dacă ne gândim că itemii standardizați reduc posibilitatea de apreciere a creativității și imaginației elevilor. Să privim totuși la partea bună, și anume la eliminarea subiectivității, la reducerea considerabilă a numărului de erori în evaluare și astfel, a numărului de contestații.

Structură benefică

Personal, consider că structurarea noului an școlar pe module însoțite de vacanțe este benefică, întrucât acestea sunt pentru elevi ca oazele în deșert sau popasurile pe un drum de munte. Alternarea perioadelor de învățare și a celor de relaxare oferă timp de sedimentare a informației, așa cum după asimilare urmează acomodarea în teoria învățării a lui Piaget. Pentru profesori, sunt binevenite vacanțele între module pentru evitarea surmenajului și a fenomenului de burn out (epuizare). Cadrele didactice au trăit frecvent frustrarea concediilor fixate în doar trei perioade ale anului. Acum au posibilitatea recreării și destresării în mai multe momente din an.

O provocare a acestei succesiuni/structurări se poate întrezări datorită obiceiurilor românilor de a-și trimite în vacanță pe perioade lungi copiii la bu­nici, în diverse colțuri ale țării. Durata scurtă a vacanțelor (o săptămână) și frecvența lor vor ridica o problemă părinților care nu au cui să-i lase în grijă pe copii. În sprijinul acestor părinți ar putea veni tot școala sau instituțiile care organizează ateliere de lucru, activități recreative, cluburi sau tabere pentru copii. Alți profesori ar putea reclama că elevii își vor ieși din ritmul pe care îl impregnează perioadele de învățare și că vor necesita perioade de reacomodare după fiecare vacanță. Ține de măiestria fiecărui cadru didactic de a stârni interesul elevilor și de a-i încuraja să participe activ la lecții.

Prof. dr. Mihaela Gabriela BAZARCIUC – director Școala Gimnazială Nr. 95, București

Articolul integral poate fi citit în Tribuna Învățământului, nr. 28-29 – aprilie-mai 2022