Miracolele sistemului de educație finlandez

Tu la ce te gândești când spui Finlanda? Poate îți vin în minte cuvintele Nokia, educație, etalon, tehnologie, succes, țară nordică, Laponia, Moș Crăciun… Când am întâlnit prima dată finlandezi, m-am gândit la ce știu eu despre această țară: știam că este undeva în nord, că este supranumită „Țara celor o mie de lacuri“ și că sistemul ei de educație este printre cele mai bune din UE. Informațiile mele se limitau la aceste aspecte. Ce fericire că nu au rămas la acest nivel! Ce minunăție că mi s-a dat șansa de a-mi continua studiile universitare în Finlanda și de-a afla mai multe despre ceea ce numim țara cu unul din cele mai bune sisteme de educație din lume.

„Sisu“ – concept, impact, succes

Nu aș fi aflat niciodată ce înseamnă „sisu“, cum acest concept conturează și influențează întreaga cultură finlandeză și cum a devenit unul dintre cele mai frumoase cuvinte ale limbii finlandeze. „Sisu“ este un concept finlandez definit ca determinare stoică, tenacitate, curaj, rezistență și vitejie în fața oricărei adversități, chiar și în situațiile în care succesul pare imposibil. Pentru a merge și mai departe, putem chiar spune că „sisu“ este un mindset care echipează individul cu abilitatea de a face față oricărei provocări și îi dă un ultim implus atunci când ezită să acționeze.

Cine ar fi crezut că în spatele măștilor de introvertiți, cu care de obicei sunt ca­­racterizați finlandezii, se află personalități caracterizate de „sisu“? Și de unde știm noi că „sisu“ nu a avut un impact asupra succesului educației finlandeze în întreaga lume? Rămâne de făcut o analiză mai detaliată, dar cu siguranță știm că, în ultimii ani, sistemul de educație finlandez a fost descris folosind o mulțime de adjective la superlativ. Ziare și reviste renumite au definit educația finlandeză prin cuvinte precum: „magic“ (Forbes, 2016), „miracol“ (Harvard Political Review, 2015) și „succes“ (LA Times, 2016). Dacă dăm o căutare rapidă pe Google, aflăm că Finlanda este descrisă ca țara în care se vor dezvolta „școlile de mâine“ (Washington Post, 2016), „etalonul de educație“ (The Southland Times, 2016), un lider global pe care celelalte țări l-ar putea avea ca model (The Huffington Post, 2016) și locul unde se formează cei mai buni profesori (The Ecconomist, 2016). Educația finlandeză a primit o atenție internațională considerabilă, mai ales datorită rezultatelor foarte bune obținute la testările PISA organizate de OCDE. Acest succes are în esență mai multe dimensiuni, interconectate și dependente de cultură. Articolul de față are drept scop găsirea câtorva dintre așa-zisele miracole care stau în spatele succesului educației finlandeze de calitate.

Drepturi la educație de cea mai bună calitate pentru fiecare individ

După cum ne arată statisticile, Finlanda are o populație de 5,5 milioane de locuitori, cu aproximativ 560.000 de elevi înrolați în peste 2.341 de școli, iar limbile naționale sunt finlandeza și suedeza, care au același statut în țară; în Laponia există o limbă regională numită sami. Aceste limbi sunt prioritare. Există și unele școli cu predare parțială sau totală în limba engleză. Dacă aruncăm o pri­vire asupra bunăstării societății finlandeze, constatăm că se bazează în mare parte pe cunoștințe și competențe. Educația gratuită, privită ca un drept de bază al tuturor cetățenilor, a fost o parte im­­portantă a societății formate după Al Doilea Război Mondial. La vremea aceea, politicienii au ajuns la un acord comun, la concluzia că egalitatea trebuie promovată prin implementarea unui sistem care să ofere oportunități de educație tuturor celor motivați să învețe, indiferent de statutul lor socio-economic, gen sau rezidență (Niemi, 2006). În prezent, conform politicii educaționale finlandeze, potențialul fiecărui elev trebuie maximizat și fiecare individ trebuie să aibă drepturi egale cu ceilalți la educație de cea mai bună calitate. Agenția Națională Finlandeză a Educației întărește acest aspect și definește trei mari direcții:

1. să ofere elevilor cunoștințele și abilitățile necesare pentru a avea succes în viață;
2. să promoveze egalitatea în societate;
3. să asigure echitate în educație tu­turor cetățenilor.

Într-un astfel de sistem, o politică de incluziune și educație pentru nevoile speciale este foarte importantă în vederea promovării dreptului elevilor de a învăța. Principiul de bază este acela că toți elevii cu dificultăți de învățare tre­buie să primească ajutor pentru a putea depăși problemele. Acest lucru se tra­duce printr-o adaptare a educației la nevoile specifice elevului și prin oferirea de oportunități egale de a-și dezvolta propria personalitate și de a-și descoperi abilitățile (Consiliul Național pentru Educație din Finlanda, 2018). Cu un efort suplimentar oferit celor mai slabi elevi, performanța întregului grup și a societății poate fi ridicată (Niemi, 2012). În plus, educația, asistența și îndrumarea sunt furnizate gratuit. De asemenea, mesele școlare, serviciile de sănătate, transportul școlar și materialele de învățare sunt oferite tuturor elevilor.

de Ionela CIOACĂ – Absolvent Master în Global Innovation Management, Turku School of Economics, Finlanda

Articolul integral poate fi citit în revista Tribuna Învățământului nr. 14-15.