Interviu cu prof. Doru-Ciprian Codirlă, directorul Şcolii Gimnaziale Ulmu, jud. Brăila
 
Pentru mulţi, e greu de crezut probabil că există şcoli frumoase, şcoli performante şi la sat. Chiar dacă acolo elevi şi profesori deopotrivă au de înfruntat zi de zi nedreptatea lipsei egalităţii de şanse dintre rural şi urban, chiar dacă ceea ce, de multe ori, la oraş pare de la sine înţeles să se realizeze, la sat se împlineşte cu mari sacrificii şi eforturi, există, cum spuneam, şcoli care şi-au asumat pasul în mileniul III. O astfel de şcoală, cu copii frumoşi şi cadre didactice valoroase, înconjurată de o comunitate locală vie, este Şcoala Gimnazială Ulmu, din judeţul Brăila. Despre această şcoală am vrut să stăm de vorbă cu dl director Doru Ciprian Codirlă, pentru că este cu adevărat specială şi se va vedea şi de ce.
Stimate domnule director, conduceţi o şcoală gimnazială cu performanţe frumoase în această vară. Cum se explică aceste rezultate frumoase pe care le-au înregistrat copiii din Ulmu, în ciuda faptului că şcoala a trecut printr-o perioadă de mari încercări?
Învăţământul din localitatea noastră este unul de tradiţie, datând din anul 1796, când la Ulmu a fost atestată prima şcoală din judeţul Brăila.
Rezultatele obţinute la evaluarea naţională sunt rodul unor eforturi deosebite, depuse de către elevii şi cadrele didactice din unitatea noastră. Implicarea părinţilor şi interesul manifestat de către aceştia pentru evoluţia şcolară a copiilor au contribuit, de asemenea, la îndeplinirea acestui obiectiv.
În anul şcolar 2014-2015, eleva Iuliana Raluca Mihăilă a realizat o performanţă notabilă, fiind singura reprezentantă a mediului rural brăilean evidenţiată şi recompensată pentru obţinerea mediei generale 10, atât la absolvire, cât şi la evaluarea naţională. Un alt rezultat demn de menţionat îi aparţine elevei Georgiana Balaban, care a obţinut locul I la faza judeţeană a Olimpiadei de Religie Ortodoxă, participând şi la faza naţională a acestei competiţii.
Dificultăţile pe care unitatea noastră le-a înfruntat în ultimii ani au fost depăşite datorită colaborării eficiente cu autorităţile locale şi judeţene, precum şi cu familiile elevilor, împreună căutând soluţii şi stabilind măsuri pentru eliminarea deficienţelor constatate.
Anul trecut, Şcoala Gimnazială din Ulmu, jud. Brăila, s-a confruntat cu multe greutăţi, copiii învăţau într-un spaţiu neadecvat, suportând cu greu frigul, în clase amenajate în spaţii improprii educaţiei. Cum aţi reuşit să depăşiţi aceste dificultăţi?
Lipsa fondurilor pentru continuarea lucrărilor de reabilitare şi consolidare de la Corpul B al unităţii ne-a determinat ca pentru o perioadă scurtă de timp să utilizăm spaţii inadecvate pentru desfăşurarea actului instructiv-educativ.
În decembrie 2014, situaţia era extrem de dificilă din cauza temperaturilor scăzute, însă demersurile noastre şi ale autorităţilor locale au determinat Consiliul Judeţean Brăila să acorde un sprijin financiar pentru continuarea lucrărilor. După obţinerea finanţării situaţia s-a soluţionat rapid, elevii putând reveni în locaţia lor după vacanţa de iarnă.
Se vorbeşte mult astăzi despre calitate în educaţie. Cât de important este acest item pentru dvs. şi pentru Şcoala Ulmu, pe care o conduceţi?
Am convingerea că asigurarea unui învăţământ de calitate este un deziderat pentru fiecare instituţie de învăţământ din România. Capacitatea de realizare a indicatorilor calităţii diferă însă de la o unitate la alta, iar unităţile din mediul rural se confruntă cu o serie de dificultăţi specifice, care îngreunează atingerea performanţelor şcolare. La nivel de unitate, căutăm să implementăm un învăţământ de calitate, centrat pe nevoile educabililor.
Cum se prezintă acum, în 2015, şcoala din satul Ulmu din punctul de vedere al infrastructurii?
Infrastructura şcolară cuprinde şase corpuri de clădire, dispuse astfel: în satul Ulmu: Şcoala Gimnazială Ulmu (Corp A şi Corp B) şi Grădiniţa cu Program Normal Ulmu (Corp A şi Corp B); în satul Jugureanu: Şcoala Gimnazială Jugureanu şi Grădiniţa cu Program Normal Jugureanu.
Şcolile din satul Ulmu au fost reabilitate, încălzirea este centralizată, grupurile sanitare sunt interioare, mobilierul din sălile de clasă este modular. La rândul lor, preşcolarii din comună beneficiază de încălzire centralizată, de grupuri sanitare interioare, de mobilier adecvat specificului vârstei şi de materiale didactice variate.
În unitate există un Centru de documentare şi informare dotat cu mobilier modular, aparatură modernă, acces la internet şi cu un fond substanţial de carte. Aici au acces elevii, profesorii şi membrii comunităţii. De asemenea, Casa Corpului Didactic Brăila a sprijinit desfăşurarea în acest spaţiu a unor cursuri de formare pentru cadrele didactice din unitatea noastră şi din localităţile limitrofe.
Care sunt principalele probleme, greutăţi cu care vă confruntaţi acum, în prag de iarnă? E mai greu pentru o şcoală din rural să facă faţă dificultăţilor decât o şcoală din urban?
Venirea iernii ne găseşte pregătiţi din punctul de vedere al infrastructurii şi al asigurării cu material combustibil. Costurile pentru încălzirea celor şase locaţii sunt considerabile, dar autorităţile locale ne sprijină financiar, considerând educaţia ca fiind prioritară.
Poate că următoarea întrebare vi se va părea uşor cinică, dar eu tot o să vă întreb. Din perspectiva a ceea ce trăiţi şi vedeţi an de an la Ulmu, au elevii din rural şanse egale cu cei din urban?
Din nefericire, încă nu putem discuta despre egalitatea de şanse dintre elevii din mediul rural şi cei din mediul urban. Deşi în mediul rural investiţiile în infrastructura şcolară au determinat diminuarea considerabilă a diferenţelor, elevii nu au acces în totalitate la viaţa culturală, la valorile de civilizaţie specifice mediului urban. Am în vedere aici posibilitatea de a merge la teatru, la muzee, la prezentări de carte şi la alte activităţi cu specific cultural.
Societatea se schimbă uimitor de repede, sub ochii noştri, şi odată cu ea şi cerinţele ei cresc. Lumea se află în plin proces de digitalizare. Sunteţi pregătiţi pentru această revoluţie?
Şcoala noastră are în dotare trei laboratoare de informatică, calculatoarele provenind din dotări de la Ministerului Educaţiei. Funcţionalitatea acestora ne ridică uneori probleme, dar pot preciza că avem un număr suficient de unităţi. Conexiune la internet există, iar disponibilitatea de a implementa „revoluţia digitală” se regăseşte printre priorităţile colegilor mei de la învăţământul primar.
Domnule director, este limpede că educaţia de astăzi diferă mult de cea de acum 25 de ani. Dar elevul de astăzi diferă el de cel din 1990? Reprezintă el o provocare pentru sistemul de educaţie de la noi?
Fiecare generaţie de elevi are specificul său, iar noi, ca dascăli, trebuie să identificăm soluţiile cele mai potrivite pentru a comunica cu ei, pentru a-i face să conştientizeze importanţa educaţiei şi pentru a facilita dezvoltarea sentimentului de responsabilitate atât faţă de propriul lor viitor, cât şi faţă de societate.
Există o evidentă discrepanţă între preocupările şi interesele elevilor şi oferta curriculară, fapt ce impune o schimbare substanţială a programelor şcolare, acest demers reprezentând probabil o bază solidă pentru succesul sistemului de educaţie în următoarele decenii.
Înainte de încheierea interviului: cum vă înţelegeţi, domnule director, cu comunitatea locală? Cât sprijin primiţi din partea acesteia?
Comunitatea locală, reprezentată prin dl primar Marian Iconaru şi prin Consiliul Local Ulmu, constituie un partener de nădejde şi un sprijin real în soluţionarea diverselor probleme pe care unitatea de învăţământ le întâmpină. Am în vedere atât asigurarea finanţării, cât şi rezolvarea unor probleme curente ale şcolii, precum amenajarea curţilor interioare, realizarea lucrărilor de igienizare periodică etc.
Colaborarea cu autorităţile locale şi judeţene reprezintă o prioritate şi am căutat să asigur o comunicare interinstituţională eficientă, bazată pe încredere, respect reciproc şi disponibilitate în identificarea soluţiilor optime pentru buna funcţionare a unităţii de învăţământ şi pentru asigurarea succesului şcolar al elevilor noştri.
Speraţi într-o reducere până la eradicare a diferenţelor dintre urban şi rural într-un viitor apropiat?
Chiar dacă investiţiile din infrastructura şcolară din mediul rural au diminuat substanţial diferenţele, nu cred că în viitorul apropiat putem discuta despre eradicarea acestora.
Din experienţa didactică pot spune că mediul de provenienţă nu este determinant pentru înregistrarea succesului şcolar, obţinerea performanţelor şi atingerea obiectivelor educaţionale fiind la fel de tangibile atât pentru elevii din urban, cât şi pentru cei din rural.
Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU