Pandemia de Covid-19 a adus schimbări nu doar în viața de zi cu zi, ci și în activitatea la clasă. Astfel, ziua de 10 martie 2020 a fost și ultima în care am făcut „școală“ cum eram obișnuiți. După șocul corespunzător primelor zile fiecare s-a organizat cum a putut și cu mijloacele pe care le-a avut la dispoziție pentru a-și continua activitatea didactică. În acest context, disciplinele realiste și în mod particular matematica au avut de trecut un test deosebit de dificil: testul comunicării.

Este cu siguranță un loc comun să afirmi că matematica este importantă deoarece dezvoltă și structurează gândirea analitică. La fel de adevărat este și faptul că matematica formează deprinderea de a desfășura o activitate acordând o atenție deosebită detaliilor, că ne învață să facem raționamente deductive și inductive. Totodată, i s-a reproșat faptul că îi face pe elevi să își însușească noțiuni pe care nu le întâlnesc în viața de zi cu zi și totuși nu este nimic mai neadevărat. Conceptele studiate la matematică își găsesc aplicabilitate probabil în toate celelalte ramuri ale cunoașterii: începând de la fizică, de a cărei evoluție matematica a fost visceral legată de-a lungul secolelor, până la arte și literatură (nu putem să nu amintim că în 2019 un cercetător ceh a utilizat inteligența artificială pentru a dovedi că o parte din piesa Henric al VIII-lea nu a fost scrisă de către Shakespeare, ci probabil de Fletcher).

Spuneam că în această perioadă a pandemiei matematica a trebuit să treacă testul comunicării. Într-adevăr, s-a afirmat în mod repetat faptul că profesorii au nevoie de laptopuri pentru a ține orele online, existând și niște proiecte de achiziționare a acestor dispozitive pentru cadrele didactice, deși nu știu în ce măsură au fost și realizate aceste proiecte. Dacă ne referim însă la matematică și la alte științe exacte (fizică, chimie etc.), laptopul nu poate reprezenta decât o parte a arsenalului necesar pentru desfășurarea unei ore online. Desigur, se vor găsi colegi care să afirme că se pot face prezentări powerpoint și orele online se pot baza pe utilizarea respectivelor prezentări. Metoda este aplicabilă, dar consider că are o serie de dezavantaje: în primul rând, elevul nu participă direct la rezolvarea probelemei, ci doar citește o metodă de rezolvare și poate întâmpina dificultăți în înțelegerea unor calcule care sunt deja efectuate, iar în al doilea rând, metoda este deosebit de consumatoare de timp, întrucât redactarea unei prezentări utilizând simboluri matematice este dificilă.

În desfășurarea unei ore de matematică este deosebit de important ca elevul să participe activ la rezolvarea problemelor, fie că le rezolvă el personal, fie că urmărește în timp ce un coleg sau profesorul rezolvă problema la tablă. Pe măsură ce se redactează rezolvarea, elevul poate interveni cu întrebări în cazul în care sunt aspecte neclare, sau poate propune o cale de rezolvare. Această interactivitate se pierde în momentul în care se proiectează în fața elevilor un material pregătit în prealabil: elevii se transformă din actori în spectatori, pierzându-și motivația pentru studiu.

În acest context deosebit de dificil, au fost școli, precum Colegiul Național „Gheorghe Lazăr“, care au înțeles cât de dificilă este provocarea cu care se confruntă. La inițiativa și prin efortul doamnei directoare Ionela Neagoe, s-au achiziționat pentru toate sălile de clasă tablete grafice care permit desfășurarea lec­țiilor la științele exacte într-un mod atractiv și modern.

Cu ajutorul tabletei grafice, ora de matematică se apropie cât de mult posibil de orele clasice, beneficiind simultan de anumite avantaje ale tehnologiei care se integrau cu dificultate în trecut. Pentru a scrie în timpul lecțiilor avem la dispoziție o multitudine de variante: cea de a scrie pe tabla virtuală din suita Google, Jamboard, cea de a utiliza programe de editare grafică precum Paint și exemplele pot desigur continua.

Figura 1

Utilizarea unei caiet virtual este deosebit de eficientă. Programul Microsoft Onenote permite structurarea unei agende virtuale pe mai multe caiete (care pot corespunde claselor – fig. 1) în care se adaugă câte o pagină nouă la fiecare lecție (fig. 2). În condițiile în care lecțiile se desfășoară în format hibrid, elevii care sunt prezenți fizic la șoală văd ceea ce se scrie proiectat pe ecranul de pe perete, iar elevii care urmăresc lecția online văd pagina din caietul clasei lor afișată pe ecranul laptopului. Metoda aceasta de predare permite prezentarea conținuturilor în direct, iar rezolvarea problemelor se face cu ajutorul elevilor care intervin activ în oră și nu mai sunt doar simpli spectatori.

Figura 2

Articol de Vlad COPIL – profesor Colegiul Național „Gheorghe Lazăr“ București

Articolul integral poate fi citit în numărul 10, serie nouă, al revistei Tribuna învățământului.