Masterul didactic, alternativa formării inițiale a profesorilor

Masterul didactic, alternativa formării inițiale a profesorilor

După aproape zece ani de la menționarea explicită, în Legea Educației Naționale nr. 1/2011, a masterului didactic ca program universitar de formare inițială a profesorilor în România, și aproape douăzeci de ani de la exprimarea în politicile educaționale românești a primelor intenții de acest tip (Strategia de dezvoltare a sistemului de formare inițială și continuă a personalului didactic și a managerilor din învățământul preuniversitar 2001-2004), asistăm astăzi la debutul implementării acestuia.

Masterul didactic este un program pilot, pentru 400 de locuri finanțate de la bugetul de stat, implementat în opt universități românești și acoperă, în principiu, toate ariile curriculare abordate în învățământul românesc.

Programele de master didactic au fost acreditate de Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior (ARACIS) și au la bază un curriculum național, aprobat prin ordin al ministrului Educației. În acest sens, ARACIS a adaptat standardele specifice de calitate privind evaluarea programelor de studii universitare tip master di­dactic și a elaborat documentația specifică evaluării externe a acestora.

Masterul didactic, alternativa formării inițiale a profesorilor

Formarea inițială pentru cariera didactică este, conform prevederilor Legii Educației Naționale nr. 1/2011, segmentul de educație care asigură dobândirea competențelor și a certificărilor oficiale necesare accesului la exercitarea calificată a profesiei didactice și cuprinde:

a) formarea inițială, teoretică, în specialitate, realizată prin universități, în cadrul unor programe acreditate potrivit legii;

b) finalizarea masterului didactic cu durata de 2 ani sau pregătirea în cadrul programelor de formare psihopedagogică de nivel I și II, realizată prin departamentele de specialitate din cadrul instituțiilor de învățământ superior;

c) stagiul practic cu durata de un an școlar, realizat într-o unitate de învățământ, de regulă sub coordonarea unui profesor mentor.

Referitor la masterul didactic, este de menționat că, deși au existat numeroase inițiative, atât din partea Ministerului Educației din România, cât și a unei părți din comunitatea profesională și a experților din domeniu, acesta nu s-a implementat până în anul universitar 2020-2021.

Modelul simultan organizat și susținut în cadrul departamentelor pentru pregătirea personalului didactic a fost, în perioada 1996-2020, singura variantă de formare inițială a profesorilor din România.

Este de menționat aici că masterul didactic, deși atributul unei concepții moderne pentru care se pledează la nivel internațional și implementate în multe sisteme de învățământ, în România se află la debut și reprezintă în prezent o alternativă la formarea inițială a profesorilor asigurată de departamentele pentru pregătirea personalului didactic. Rezultatele, diferențele calitative între cele două tipuri de formări inițiale a profesorilor, creșterea motivației pentru profesia didactică și alte potențiale beneficii, vor fi probate abia după ce vom avea în România câteva generații de absolvenți; le vom găsi în statistici, studii, cercetări, dar mai ales în realitatea de zi cu zi a școlii.

Metodologia pentru înființarea și organizarea programelor de master didactic a fost aprobată în luna iunie a anului în curs prin Ordinul nr. 4524/2020, privind înființarea și organizarea programelor universitare de master didactic.

Programul de studii de master didactic se adresează absolvenților cu diplomă de licență care doresc să se orienteze către cariera didactică.

Absolvenții cu diplomă de licență se pot înscrie la masterul didactic din același domeniu fundamental, corespunzător specializării dobândite prin studiile de licență.

Admiterea studenților în programul de studii de master didactic se realizează pe numărul de locuri alocat cu finanțare de la bugetul de stat aprobat de Ministerul Educației și pe locuri cu taxă.

Modalitatea de selecție a candidaților poate include o varietate de instrumente de evaluare dintre următoarele: media de la studiile de licență, scrisoare de intenție, eseu argumentativ pe o temă legată de școală, interviu, probe practice, probe de evaluare a unor competențe specifice (necesare pentru a lucra în învățământul primar și preșcolar), astfel încât să se asigure selecția unor studenți cu poten­țial și cu motivație ridicată pentru cariera didactică.

Condițiile ce trebuie îndeplinite de către instituțiile de învățământ superior care pot organiza programe de master didactic: sunt abilitate pentru a organiza studii universitare de master; au în structura lor departamente/facultăți cu profile ce permit specializări didactice; au în structura lor departamente/facultăți cu profil psihopedagogic; organizează programele de master didactic în parteneriat între departamente/facultăți cu profile ce permit specializări didactice și departamente/facultăți cu profil psiho­pedagogic.

Masterul didactic, alternativa formării inițiale a profesorilor

Se constată astfel realizarea unei continuități în formarea inițială a profesorilor din România, referitoare la valorificarea resursei umane și a expertizei specialiștilor comunității academice naționale cuprinse în facultățile de științe ale educației și a departamentelor cu profil psiho­pedagogic, cunoscute și consacrate în România, după anul 1996, sub denumirea de Departamente pentru Pregătirea Personalului Didactic (DPPD).

Structura planului-cadru al programului de master didactic este prevăzută de asemenea în Anexa 1 a Ordinului nr. 4524/2020.

Planul-cadru oferă o suită de opțiuni la nivelul cursurilor și al seminarelor aferente acestora și poate fi structurat în sistem modular, astfel încât să ofere oportunități privind: implicarea în evoluția procesului didactic la clasă, într-o perioadă continuă; participarea la stagii în străinătate, prin programe de mobilitate.

Disciplinele propuse în planul de învățământ vizează atât formarea competențelor aferente domeniului psihopedagogic, cât și a competențelor aferente specialității/specialităților (în situația dublei specializări oferite de programele de licență).

În structura planului de învățământ sunt prezente discipline psihopedago­gice și discipline de specialitate, organizate conform categoriilor specifice (obligatorii, opționale și facultative).

Disciplinele obligatorii psihopedagogice din planul de învățământ sunt: Pedagogie – teorii și practici; Psihologia educației; Curriculum școlar și dezvoltare curriculară; Designul instruirii și teo­riile învățării; Managementul clasei; Di­dactica de specialitate; Cercetare educațională; Evaluare și testare în educație; Educație incluzivă; Comunicare eficientă și managementul emoțiilor; Medii virtuale de învățare; Didactica domeniului; Practică pedagogică.

Analiza planului de învățământ relevă importanța acordată practicii pedagogice și cercetării educaționale, atât prin numărul de ore alocate, cât și prin diversificarea modalităților prin care acestea sunt organizate și livrate beneficiarilor.

Disciplinele opționale psihopedagogice și de specialitate sunt la latitudinea universității organizatoare a programului de master. Totuși, metodologia menționează centrarea acestora pe domeniile transversale de competență și oferă, pentru domeniul psihopedagogic, o serie de sugestii: Politici educaționale și management strategic – sistemul educațional și organizația școlară; Educație și comunitate/Educație non-formală/Proiectarea activităților educaționale extrașcolare; Educație interculturală/Educație pentru diversitate; Sociologia educației; Pedagogii alternative; Științe cognitive – aplicații în predare și învățare; Pedagogie remedială; Medii virtuale de învățare și RED (resurse educaționale deschise); Abilități de formare, coaching și mentorat; Profesia didactică – formare și dezvoltare în carieră; Educație și stare de bine; Consi­liere și orientare școlară; Gândirea critică pentru științele educației; Pedagogie so­cială; Învățare prin cooperare; Educația adulților.

De asemenea, la disciplinele opționale de specialitate se specifică condiția ca acestea să evidențieze caracterul aplicativ al științelor.

Metodologia oferă inclusiv reperele curriculare din aria psihopedagogică pe baza cărora sunt dezvoltate competențe ale absolventului de master didactic, prin tematici menționate explicit.

Practica pedagogică, o componentă extrem de importantă a formării inițiale pentru profesia didactică, se realizează în rețeaua de școli de aplicație.

Pentru a asigura adecvarea formării în cadrul masterului didactic la problemele reale ale școlii, învățarea și cercetarea didactică se derulează în parteneriat cu participarea unui profesor din mediul academic (tutore), a masterandului și a unui profesor din școala de aplicație (profesor mentor).

Pregătirea practică din cadrul masterului didactic se măsoară în ore de practică, se realizează ca practică pedagogică la discipline de studiu cuprinse în planul-cadru de învățământ și include:

a) observarea unor activități didactice/extrașcolare/de consiliere;

b) predarea asistată de un profesor mentor sau predare la clasă, în echipă cu un coleg, în școala de aplicație, sau prin joc de rol, în cadrul orelor de la universitate;

c) discuții cu caracter didactic, în școala de aplicație, înainte/după orele observate/predate la clasă;

d) proiecte dezvoltate ca urmare a unor teme de curs și derulate în școală;

e) prezentări în cadrul comisiilor me­todice și al unor sesiuni științifice la nivel de universitate.

Planul-cadru de învățământ prevede tutoriale de practică, ce constituie o punte de legătură între curriculumul universitar și activitatea didactică din școală. Tutorialele de practică pedagogică sunt livrate de cadre didactice din universitate (tutori) sau de mentori sau în echipă (mentor-tutor) și vizează modalități prin care diferite teme solicitate la diverse discipline din cadrul programului de master pot fi derulate în școală. Totodată, planul-cadru de învățământ include și tutoriale de cercetare, care reprezintă o pregătire desfășurată pe parcursul programului în vederea structurării, aplicării și prezentării cercetării didactice care face obiectul disertației.

Programul de studii universitare de master didactic se finalizează printr-o lucrare de disertație ce presupune realizarea unui proiect de cercetare educațională vizând disciplina/disciplinele pe care viitorul absolvent urmează să le predea. Proiectul de cercetare constituie un reper de învățare, va reflecta structura activităților de cercetare și activităților de predare-învățare-evaluare în unități de învățământ preuniversitar și o formă de evaluare a studenților.

În acord cu prevederile Legii Educa­ției Naționale, metodologia vine să susțină conceptul de mobilitate.

Astfel, pregătirea practică din cadrul masterului didactic se poate derula și sub forma unui stagiu internațional, în cadrul unui program al Uniunii Europene – componenta dedicată formării inițiale a profesorilor – perioadă care este certificată prin documentul Europass Mobilitate, studenții care beneficiază de stagii în străinătate prin programe de mobilitate fiind degrevați de activitățile corespondente din curriculumul masterului didactic, prin recunoașterea creditelor transferabile obținute prin activități prestate în cadrul mobilității.

Articol de Laura ȘERBĂNESCU – profesor universitar

Articolul integral poate fi citit în numărul 11, serie nouă, al revistei Tribuna învățământului