Masterat didactic sau modul psihopedagogic (I+II): Ce tip de formare inițială va crește calitatea în sistemul de învățământ din România?

Joi, 21 aprilie 2016, la Biblioteca Națională a României, a avut loc audierea publică „Masterat didactic sau modul psihopedagogic (I+II): Ce tip de formare inițială va crește calitatea în sistemul de învățământ din România?” Evenimentul a fost organizat la inițiativa Federației Coaliția pentru Educație, care a propus acest format mai puțin obișnuit de dezbatere – audiere publică, pentru a oferi tuturor părților posibilitatea de a-și argumenta, printr-o alocuțiune, poziția față de opțiunile prezentate sau de a propune soluții noi în conformitate cu realitățile învățământului românesc. Audierea publică a fost organizată în parteneriat cu Biblioteca Națională a României, Radio România Actualități și televiziunea online www.privesc.eu. Dezbaterea pe această temă a fost propusă ca urmare a rezultatelor slabe la examenele naționale, dar și a rezultatelor profesorilor la examenele de titularizare, dovadă că actualul sistem de formare a cadrelor didactice nu funcționează.
 Evenimentul se înscrie în calendarul de activități organizate sub egida Dezbaterii Naționale pentru Educație și Cercetare – „România Educată”. Audierea publică face parte din proiectul de formare și dezvoltare a Coaliției pentru Educație, finanțat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Proiectul este susți­nut de către Asociația C4C – Communication for Community, Asociația Română de Dezbateri, Oratorie și Retorică și Institutul pentru Dezvoltarea Evaluării în Educație (IDEE).
La întâlnire au luat parte cadre didactice și reprezentanți ai mediului academic din întreaga țară, cercetători, instituții publice – Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, Administrația Prezidențială, organizații sindicale, organizații neguvernamentale, jurnaliști și lideri de opinie. Din cele peste 100 de depoziții referitoare la formarea inițială a cadrelor didactice, 35 au fost prezentate în fața comisiei de experți și a observatorilor prezenți în sală. În vederea asigurării transparenței, punctele de vedere exprimate au fost trans­mise live și pot fi consultate accesând linkurile  www.privesc.eu și www.coalitiaedu.ro/audiere-publica/opiniile-participantilor/.
Între observatori s-a numărat și Asociația Bibliotecarilor din România/ABR – Secțiunea Tehnici Pedagogice în Bibliotecă, având în vedere rolul important al bibliotecii/structurii infodocumentare în calitatea sa de partener activ al școlii și ca instituție care favorizează procesul învățării pentru realizarea unui act educațional de calitate, constituind, în același timp, o sursă de informare permanentă, un suport necesar activităților de formare și o punte de legătură între școală și comunitate.
În deschiderea evenimentului, președintele Federației Coaliția pentru Educație, Daniela Vișoianu, a subliniat faptul că instituția pe care o reprezintă „își propune să coaguleze energii și resurse pentru a susține dezvoltarea școlii în care fiecare vrea și poate să își împli­nească potențialul”. Au fost prezentate misiunea și direcțiile Coaliției pentru Educație: participare și echitate, un sistem care garantează accesul tuturor la educație; calitatea resurselor umane – profesori competenți, motivați, autonomi, respectați și încurajați să învețe; descentralizare, un grad ridicat de autonomie și asumare a deciziei și a responsabilităților pentru învățare; curriculum flexibil și relevant pentru interesele elevilor și ale comunității, centrat pe competențe și valori; evaluare în vederea îmbunătățirii performanței siste­mu­lui educațional; finanțare alocată strategic și eficient și bună guver­nanță; propuneri de politici publice în domeniul educației; contri­buție activă la dezvoltarea și implementarea strategiei naționale pen­tru educație; expertiză și facilitarea schimbului de bune practici; sem­na­larea derapajelor sistemului educațional față de cele mai bune practici internaționale.
Dr. Anca Denisa Petrache, director al Direcției de For­mare Continuă din cadrul Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, a expri­mat deschiderea la dialog cons­tructiv a instituției pe care o re­prezintă, subliniind nece­sitatea profesionalizării carierei didac­tice, armonizarea celor două componente – teoretică și prac­tică a formării, nevoia de spe­cialiști, de oameni cu o expe­riență consi­s­tentă în domeniul educației și cu vederi largi.
Ioana Irina Rusu, consilier în cadrul Departamentului de Educație al Administrației Pre­zidențiale, implicată în pro­iectul național „România Edu­cată”, a ținut să menționeze im­por­­tanța formării ini­țiale a cadrelor didactice în vederea recredibilizării profesiei: „România nu își mai permite să piardă potențial uman prin nepartici­parea la educație”. În condițiile unui sistem încercat de schimbări după peri­oada postdecembristă, este nevoie de o regândire a siste­mului de pregătire a dascălilor, de o stra­tegie națională pentru educație și cercetare.
S-au semnalat opinii diverse în abordarea anumitor aspecte, precum: opțiunea pentru masterat diferențiat în funcție de spe­cializări sau pentru masterat unic, licență pentru profesia de profesor, doctorat didactic, mentorat, sistemul modular, cum definim un pro­fesor bun între vocație și reguli, profesionalizarea carierei didactice, teaching skills, peer teaching, creativitatea pedagogică în contextul schimbărilor permanente, formarea pentru transdisci­pli­naritate, formarea prin proiecte și schimbul de bune practici, efi­cien­tizarea pregătirii psihopedagogice, discrepanța dintre teorie și prac­tica pedagogică reală, finanțarea formării cadrelor didactice, diver­sificarea și flexibilizarea ofertei de formare, inserția pe piața muncii, presiunea legislativă și psihologică pentru furnizorii de formare a personalului didactic, lipsa de coerență în elaborarea politicilor educaționale.
Reprezentanții Facultății de Litere din cadrul Universității din București au prezentat un model funcțional de masterat didactic implementat în cadrul acestei instituții de învățământ superior, menit să pregătească studenții cu preponderență în didactica disciplinelor limba și literatura română sau limbi străine.
Cei mai mulți depozanți au susținut necesitatea coexistenței și complementarității modulului psihopedagogic efectuat pe parcursul studiilor de licență, cu masteratul didactic care înseamnă pregătire aprofundată. Dacă modul psihopedagogic (I+II) presupune o for­mare generală în domeniul educației, indiferent de specializarea viitorilor profesori, masteratul didactic vizează dezvoltarea de competențe didactice specifice unui anumit domeniu de cunoaștere, transferat ca disciplină în planurile-cadru pentru învățământul preuniversitar. Pornind de la cadrul legislativ, au fost prezentate avantajele și dezavantajele celor două opțiuni dezbătute – masterat di­dac­tic și modul psihopedagogic, soluții și propuneri pentru gestionarea acestora, entități responsabile, așteptări din partea acto­rilor implicați, opțiuni ulterioare pentru evoluția carierei de profesor și creșterea atractivității pentru această profesie.
La finalul întâlnirii, o parte dintre membrii prezenți ai Comisiei de experți au formulat câteva concluzii și recomandări care se vor con­sti­tui într-un raport ce urmează a fi înaintat Ministerului Edu­cației, la jumătatea lunii iunie 2016, și care va sta la baza elaborării unor politici publice legate de formarea profesională a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar.
Dr. Șerban Iosifescu, președinte ARACIP, a ținut să accentueze faptul că pentru un învățământ de calitate, este nevoie de profesori de calitate, de aceea trebuie să pornim de la nevoile actuale ale siste­mului de învățământ, precum și de la nevoile de educație exprimate de societate, incluzând angajatorii, furnizorii de formare inițială și continuă, opinia publică și beneficiarii.
Apreciind varietatea opiniilor și argumentele exprimate cu profesionalism de către vorbitori, prof. dr. Florence Mihaela Singer, de la Universitatea Petrol-Gaze, din Ploiești, a arătat că audierea publică a reprezentat de fapt o provocare și o invitație pentru a găsi împreună soluții care să ducă la creșterea calității învățământului din România, raportându-ne atât la practicile tradiționale, cât și la evo­luția indusă de noile tehnologii ale cunoașterii, adaptate necesităților școlii de astăzi, și la creșterea prestigiului personalului didactic.
Prof. univ. dr. Lazăr Vlăsceanu, de la Universitatea din București, a arătat că se impune să alegem ce metode deja consacrate trebuie menținute în sistemul educațional și, în același timp, să ne adaptăm schimbărilor, să experimentăm și să probăm soluții inovative și moda­lități alternative de formare, să regândim statutul profesiei didactice. Noile schimbări în societate necesită noi forme de învățare. În acest sens, este nevoie de flexibilitate din partea instituțiilor de învățământ superior, care trebuie să-și asume rolul de pregătire a cadrelor didac­tice, și de programe de inserție profesională. Domnia sa a con­cluzionat astfel: „Plec cu mai multe întrebări decât cu răspunsuri, ceea ce înseamnă că a fost o întâlnire foarte productivă.” Audierea publică s-a dovedit a fi legitimă și oportună, tema dovedindu-se a fi una de un real interes pentru educație și perspectivele acesteia.
Dacă luăm în considerare aspectele care țin de cariera didactică, precum gestionarea comportamentului elevilor și luarea deciziilor corecte la nivelul clasei, predarea într-un context multicultural și multilingv, învățarea extrașcolară (nonformală și informală), consili­erea și orientarea școlară, presiunile exercitate de societatea contem­porană și competențele generale (metodologice, de evaluare, de co­mu­nicare și relaționare, psiho-sociale, tehnice și tehnologice, ma­na­geriale) pe care trebuie să le posede un profesor, se confirmă faptul că misiunea acestuia este una deosebit de complexă, fapt care necesită atenție sporită din partea tuturor celor co-interesați de o educație de calitate, respect pentru școală și reconsiderarea valorilor.
Drd. Carmen PESANTEZ