Cuvintele schimbare, dinamică, provocări sunt caracteristice societății contemporane. Ca subsistem al sistemului social, și sistemul educațional resimte din plin această dinamică. Școala este și ea în plin proces de reformă și inovare, în ceea ce privește curriculumul, modalitățile de evaluare, strategiile didactice și resursele umane. Din punctul nostru de vedere, cea mai importantă variabilă de care depinde implicit și succesul reformelor educaționale este corpul profesoral.

Provocări în fața profesiei didactice

Profesia didactică este una din cele mai complexe profesii, iar cerințele față de școală și cadrele didactice sunt și ele variate și provocatoare. Schimbările de natură economică, socială, politică și culturală au impact direct asupra școlii și asupra rolurilor cadrelor didactice, nevoite să-și asume roluri din ce în ce mai complexe și variate.

Sistemele educaționale sunt în căutarea unor soluții de eficientizare și modernizare a școlii și a educației. Una dintre componentele ce trebuie avute în vedere vizează calitatea resurselor umane, a cadrelor didactice. Mai mult ca oricând, profesia didactică trebuie să se caracterizeze prin flexibilitate, dinamism, receptivitate moderată la nou și reflecție critică. Profesorul de azi nu mai este o persoană care le știe pe toate în specialitatea sa, ci o persoană care trebuie să fie conștientă că trebuie să se formeze continuu, să fie la curent cu noile tehnologii de informare și comunicare și să le integreze în activitatea didactică, să reflecteze permanent asupra demersurilor și acțiunilor sale și să promoveze o învățare de calitate.

Începând cu 11 martie 2020, ca urmare a deciziei Ministerului Educației și Cercetării de a suspenda cursurile față în față, sistemul de învățământ se reorientează către practici noi de comunicare și de cooperare prin care să asigure continuitatea învățării și funcționarea organizațională. Măsurile instituite prin starea de urgență ne-au relevat maniere diferite, câteodată inedite, de a fi și a acționa. Elementul care a condus la o presiune majoră asupra sistemului de învățământ și a societății în ansamblul ei a constat în utilizarea exclusivă a mijloacelor de comunicare la distanță pentru a face educație. Învățământul preuniversitar vocațional (liceele pedagogice) se află în aceste momente în fața unei mari încercări. Ele trebuie să răspundă la întrebări de genul cum vom proiecta, organiza și derula activitatea de practică pedagogică.

Studiu asupra practicii pedagogice în sistem hibrid

La sfârșitul anului școlar 2020-2021, am realizat un studiu în care ne-am ­propus să analizăm specificul activităților de practică pedagogică desfășurate în liceele pedagogice, acolo unde are loc formarea inițială a viitorilor învățători/educatori, în contextul activităților educaționale din învățământul preuniversitar, încercând să identificăm o strategie de eficientizare a pregătirii și integrării profesionale a viitoarelor cadre didac­tice. Prin studiul realizat de noi, ne-am propus să oferim soluții concrete pentru optimizarea pregătirii inițiale a viitoarelor cadre didactice.

Scopul studiului a fost de a dezvolta și eficientiza sistemul de instrumente pedagogice utilizate în activitatea de practică pedagogică derulată în sistem online/hibrid. Pentru a realiza obiecti­vele cercetării, am conceput o grilă de focus-grup și un chestionar, pentru cadrele didactice cu rol de profesori metodiști și cadrele didactice – mentori. Instrumentele de cercetare s-au con­centrat asupra aspectelor ce țin de practica pedagogică, școala de aplicație pe de o parte, iar pe de altă parte, în final, o evaluare a instrumentelor pedagogice utilizate (parte a mediului de pregătire practică).

Studiul a fost realizat în plin proces de trecere de la formula „față în față“ la modalitatea „online“ de realizare a educației, ceea ce a presupus o adaptare la cerința urgenței și a unei inerente in­­trospecții. În mod firesc, o astfel de cerce­tare ar fi presupus o anumită detașare și distanțare cronologică, aspect care poate fi analizat într-o cercetare ulterioară. Cu toate aceste limitări metodologice, inclusiv numărul de participanți, actualul studiu constituie o radiografiere obiectivă, lămuritoare, a impactului și a modului cum a fost percepută sau activată schimbarea paradigmatică și didactică la care a fost nevoit să se supună învățământul românesc vocațional, profilul pedagogic, în rândul profesorilor unei instituții de profil de prestigiu din România, Colegiul Național Pedagogic Carol I.

Rezultatele cercetării oferă indici importanți în raport cu mai multe dimensiuni: percepția asupra importanței folosirii instrumentelor specifice practicii pedagogice; percepția asupra dificultăților întâmpinate în proiectarea, organizarea și desfășurarea activităților de practică pedagogică în variantă ­online; percepția asupra impactului practicii pedagogice derulate online asupra formării și structurării competențelor specifice profesiei didactice pentru nivelul de învățământ preșcolar/primar; dorința de a include în activitatea profesională activități de proiectare, organizare și desfășurare a practicii pedagogice.

de Coralia Palade – profesor, Colegiul Național Pedagogic Carol I, Câmpulung

Articolul integral poate fi citit în revista Tribuna Învățământului nr. 25-26 / ianuarie-februarie 2022