Managementul în sport

19

15 susImportanța și rolul managementului în sport
Datorită importanței lor sociale, activitățile din domeniul educației fizice și sportului, atât cele de la nivelul instituțiilor, cât și cele legate de procesul instructiv-educativ, trebuie să se alinieze și ele la cerințele managementului științific.
Disciplina Management științific în sport se adresează unui număr mare de factori implicați în domeniu, inclusiv studenților de la specializarea Educație fizică și sport, urmând inițierea lor în complexitatea problemelor managementului modern, în știința conducerii activităților corporale, de educație și sport, atât ca proces de învățământ, cât și ca activitate competițională.
Caracterele specifice al managementului sportiv
Pe lângă caracterul aplicativ, managementul științific are un carac­ter creativ, generat de necesitatea adaptării activităților de conducere la specificul unităților sau problemelor care trebuiesc rezol­vate.
Din punct de vedere al funcționalității, managementul științific este o activitate care întrunește atât o latură tehnico-organizatorică, cât și o latură social-economică, generate de natura relațiilor interumane.
Pentru a eficientiza și finaliza activitățile conținute în aceste două laturi, este necesară existența unor elemente-condiție la toate nivelurile domeniilor de educație fizică și sport, și anume: existența unor obiective de viitor; organizarea rațională a structurii de condu­cere; crearea cadrului organizatoric și juridic pentru participarea lor la conducere; elaborarea deciziilor și alegerea deciziei optime și transpunerea lor în viață; controlul activității în vederea realizării deciziilor.
Managementul modern cuprinde într-un tot unitar următoarele concepte fundamentale: previzionale; inovaționale; operaționale; de gestiune și de personal.
El reprezintă, așadar, simbioza dintre știință, practică și artă.
Există patru categorii de resurse: resurse umane, materiale, financiare și informaționale.
Resursele umane sunt formate din sportivi, antrenori, profesori, medici sportivi, juriști, economiști, personalul de întreținere a bazelor sportive etc.
Resursele materiale sunt reprezentate de bunurile mobile și imobile: terenuri, săli de sport, clădiri, materiale și echipamente sportive, aparatură de investigație sau instruire sportivă, mijloace de transport etc.
Resursele financiare sunt fondurile pe care unitățile sportive le primesc de la bugetul de stat sau le realizează prin autofinanțare.
Resursele informaționale – caracterul acestora este dat de nivelul de organizare a activităților pe plan local (la nivelul instituțiilor de învățământ superior), județean (centre universitare) și naționale.
Funcțiile managementului cu aplicabilitate în sport
Procesul de management este unul continuu, conținutul acestuia putând fi grupat în următoarele funcții: de previziune, de organizare, de coordonare, de antrenare, de control.
Funcția de previziune stabilește obiectivele sportive urmărite, mijloacele necesare realizării lor și resursele umane, materiale, informaționale.
Funcția de organizare cuprinde ansamblul de activități prin care se stabilesc și se delimitează procesele de activitate fizică și intelectuală. Realizarea acestei funcții implică punerea în valoare a următoarelor concepte: autoritate, responsabilitate, delegare, centralizare și decentralizare.
Funcția de coordonare armonizează deciziile și acțiunile întreprinse pentru atingerea obiectivelor stabilite.
Funcția de antrenare-motivare are în vedere capacitatea antrenorului de a-i determina pe sportivi să participe activ, responsabil și creator în funcție de acțiunile adversarului.
Funcția de control are ca scop verificarea îndeplinirii obiectivelor propuse, remedierea operativă a disfuncțiilor și promovarea experienței constructive.
Practicarea exercițiilor fizice, prin funcția lor biologică, contribuie la menținerea și întărirea stării de sănătate. Acest lucru se repercutează favorabil din punct de vedere economic asupra bugetului fiecărei familii, dar și asupra societății.
Sportul, mai ales cel de performanță și înaltă performanță, reprezintă o importantă zonă de investiții, și de aceea asupra lui se îndreaptă atenția economiștilor, managerilor, specialiștilor din domeniul financiar-contabil, dar și din turism și comerț.
Prin faptul că sunt organizate periodic manifestări de mare anvergură în sport, se creează infrastructura; este stimulat turismul local și internațional; sunt vehiculate importante resurse financiare, provenite din drepturi de televiziune, sponsorizări, taxe de intrare, licențe, emisii de timbre, monede etc.
Efectele economice ale sportului pot fi imediate sau tardive.
Sportul este un domeniu extrem de atractiv pentru științele aplicate. El poate oferi noi locuri de muncă, dat fiind că este un domeniu în care competența și creativitatea pot duce la rezultate performante. Însăși performanța sportivă este consecința unui efort de pregătire individual asistat de o echipă interdisciplinară. Industria sportului este susținută și stimulează producția de echipamente sportive, materiale și instalații, de aparatură electronică de măsurare, înregistrare, asistență medicală.
Sportul este în același timp consumator și producător de bunuri și servicii.
Prof. Doru MUNTEANU,
Clubul Sportiv Școlar, Ploiești