Paloma PETRESCU, profesor
Megdonia PĂUNESCU, profesor
Radu JUGUREANU, profesor
Andreea MANOLACHE, profesor
Precursorii învățământului online
În decembrie 2019, omenirea întreagă celebra 30 de ani de când Sir Tim Berners-Lee și Robert Cailliau creau la CERN primul server pentru WWW (WorldWideWeb: Proposal for a HyperText Project). Se deschideau larg porțile unui nou domeniu: eLearning.
România avea deja colective de profesori și informaticieni care făceau cercetare cu rezultate valide privind utilizarea calculatorului ca mijloc complementar de educație și formare.
Prof. Univ. Dr. Stelian Niculescu, Alexandru Mironov, regretatul prof. univ. dr. Adrian Petrescu (creator al primului HC85), prof. univ. dr. Nicolae Țăpuș, prof. univ. dr. Moisa Trandafir (toți de la Politehnica București), prof. univ. dr. Eugen Noveanu (la vremea aceea, proscris din Institutul de Științe ale Educației pe baza unei bănuieli neconfirmate ulterior că ar fi participat la grupul de meditație transcendentală), Edmond Nicolau (unul dintre uriașii ciberneticii românești), Nicolae Badea (ITCI), Gheorghe Dodescu (ASE), Ion Diamandi (ITC), Mircea Malița (aproape singurul cărturar autentic al acelor vremuri, cunoscător și vizionar al școlii, matematician și filozof, un OM rar) sunt doar câțiva dintre vizionarii perioadei de dinaintea apariției WWWului, în România.
Eugen Noveanu găsise o portiță prin care făcea cercetări de psihopedagogie în utilizarea calculatorului la clasă la Școala 86 din București.
În anul 1990, exista deja în învățământul preuniversitar românesc un grup de profesori care formau un nucleu de diseminare a metodelor de utilizare a calculatorului ca mijloc complementar de educație și a didacticii digitale.
Discutând despre didactică, se cuvine a sublinia clar personalitatea domnului prof. univ. dr. Eugen Noveanu (cu o istorie personală ce merită un volum), care avea deja rezultate în cercetarea pedagogică și care avea să continue să sprijine școala digitală românească până în martie 2018, când trecea în neființă. Am simțit nevoia de a-l pomeni pe Eugen Noveanu și pe ceilalți pentru că, probabil, le datorăm mai mult decât ne imaginăm acum.
Mai multe povești din perioada de început a Internetului în școala românească puteți afla din articolul „Istoria informatizării în mediul preuniversitar românesc 1985-2018“, https://www.academia.edu/, publicat în volumul IV, capitolul 10 al ROINFO 2018/2020 „Istoria informaticii românești. Apariție, dezvoltare și impact“, editor conf. univ. dr. Marin Vlada, http://cniv.ro/.
Revenind în 2020: Cine s-ar fi gândit în decembrie 2019 că, foarte curând, o lume întreagă va fi obligată să aplice exclusiv, pentru o lungă perioadă, cunoașterea didacticii digitale? La începutul lunii martie am fost cu toții, cei mai norocoși dintre noi, blocați în case, pe o perioadă nedeterminată. Ne-am trezit în fața unei lumi virtuale, aproape necunoscute, cu mecanisme adeseori înșelătoare, cu capcane și reguli pe care încă nu le-am identificat în întregime și pe care probabil că nu le vom cunoaște niciodată. Pregătirea elevelor și a elevilor din școlile noastre trebuia însă să continue. Trebuia să ne strângem elevii pe lângă noi și să avem în continuare grijă de ei, să le asigurăm protecția în mediul online, să continuăm pregătirea lor, să le creăm atitudini și cunoaștere.
Noi înșine aveam nevoie de atitudine și de cunoaștere, cu atât mai mult cu cât proiectul ROSE este dedicat acelor copii ai României care au cea mai mare nevoie de ajutorul școlii și al societății. Practic, toți am fost puși în situația de a învăța, de a dezvăța și de a reînvăța, cum definea A.Toffler alfabetizarea secolului XXI: „Analfabeții secolului XXI nu vor fi cei care nu știu să scrie și să citească, ci aceia care nu pot învăța, dezvăța și reînvăța“.
Cu ce am început
Datorită contextului generat de pandemia Covid-19, am decis să acordăm sprijin sporit colegelor și colegilor profesori din liceele ROSE prin echipa de mentori, pentru a implica cât mai mulți elevi în continuarea activităților de studiu remedial și coaching, în mediul online, considerând că acești copii au nevoie acum, mai mult decât oricând, de suport cognitiv și afectiv sporit. Comunicarea zilnică cu cât mai mulți profesori ROSE a fost o prioritate, în paralel generând cursuri de formare cu colegele și cu colegii mentori pentru ca aceștia să poată transfera mai departe, către cadrele didactice din școlile ROSE, recomandările pentru activitățile derulate online. Au fost inițiate întâlniri zilnice cu profesori și directori din școli pentru sprijin în vederea utilizării mediilor online pentru activități remediale și de coaching. Aceste activități sunt organizate de mentori, iar echipa de suport tehnic din cadrul Horvath & Partners, leader al consorțiului care asigură Unității de Management a Proiectelor cu Finanțare Externă – Ministerul Educației și Cercetării asistență tehnică și consultanță pentru Proiectul ROSE, este invitată pentru a susține diferite teme sau pentru a răspunde la întrebările profesorilor. La 1 aprilie 2020 se susținuseră deja întâlniri online săptămânale cu reprezentanții școlilor din portofoliul fiecărui mentor. Aceste întâlniri online au tratat trei teme principale:
Training special „fast tracking“ pentru utilizarea unor platforme de comunicare (ex. Zoom, CISCO Webex sau https://mural.co/ și https://miro.com/ pentru activitățile de coaching și mentorat). În acel moment, în online existau doar două platforme cu conținut didactic: https://digital.educred.ro/resurse-ise (resurse create și postate de Institutul de Științe ale Educației) și https://digitaledu.ro/ (excepțional portal de resurse, creat și organizat de conf. univ. dr. Olimpius Istrate și dr. Doru Ștefănescu);
Dezinformarea – monitorii și mentorii au fost sfătuiți să aibă grijă la informațiile pe care le retransmit, să se asigure că sursa este oficială și au fost formați pentru identificarea surselor de informație cu caracter dubitabil;
Atacurile cibernetice – monitorii și mentorii au fost instruiți vizavi de modul în care ne putem proteja și au fost recomandate surse certe de informare:
• https://cert.ro/;
• https://monitorulapararii.ro/.
Totodată, am inițiat monitorizarea activităților online pentru o analiză coerentă a activităților derulate în liceele ROSE.
Pregătirea didactică – Abordare teoretică
În perioada vacanței de primăvară am pregătit un set de instrumente utile continuării activităților online, instrumente ce au creat o bază de cunoștințe mai stabilă și mai accesibilă pentru rezolvarea unor probleme observate în prima lună de activități rupte de realitatea obișnuită. Au fost structurate și indexate materialele didactice utilizabile ca sprijin pentru abordarea didactică și instrumente pentru crearea de materiale didactice proprii.
Sfaturi utile pentru educația la distanță
În contextul actual al pandemiei Covid-19, instituțiile școlare sunt nevoite să se orienteze către lucrul de la distanță și utilizarea tehnologiei pentru a oferi oportunități de învățare elevilor. Iată câteva sfaturi cu scopul de a sprijini procesul educațional de la distanță.
- Flip the class ca derivare a Flip the classroom (https://www.teacheracademy.eu/course/flippedclassroom/#description) Recomandare utilă și pentru perioada post-izolare
Ca strategie de instruire și tip de învățare mixtă, axată pe implicarea elevilor și învățarea activă, oferind profesorului o oportunitate mai bună de a face față nivelurilor mixte, dificultăților elevilor și stilurilor de învățare diferențiate în timpul orelor. Reprezintă de fapt o schimbare de paradigmă a didacticii clasice, prin multiplicarea orei și individualizarea educației. Înregistrați cursurile pentru a permite elevilor să le vizualizeze offline și utilizați spațiul online pentru sesiuni colaborative de tip Q&A, discuții și activități. Instrumentele includ orice platformă actuală de înregistrare și găzduire video pe care o utilizați în prezent (cum ar fi Replay Media Hopper sau Zoom sau Youtube). Creați contexte de învățare în care elevii să se manifeste în ritm propriu.
2. Încurajarea colaborării
Oferiți elevilor oportunități de a lucra împreună la proiecte și activități care au ca scop stimularea motivației și creșterea încrederii în sine. Valorificați potențialul creativ al fiecărui elev. Instrumentele includ wikis-uri, Miro, Google Jamboard, Mural etc.
3. Diversificați
Utilizați activități online, atât individuale, cât și de grup, pentru a menține elevii preocupați. Instrumentele includ Skype, Google Hang Out, Zoom, wikis, forum de discuții, WhatsApp etc. Platforme care permit testarea, întrebări de tip grilă, precum și vot colaborativ, table virtuale, screen share și teste online pentru a-i antrena pe elevi în activități atunci când sunt online.
4. Descompuneți (Structurați) conținutul
În timp ce elevii pot fi mai motivați să urmeze un curs sau un tutorial într-un mediu tradițional F2F – în online, conținutul poate fi mai dificil de digerat. Împărțiți conținutul în bucăți mai mici, mai digerabile, pentru a evita încărcarea cognitivă, pur și simplu înregistrând bucăți mai mici de material sau renunțând la ceea ce credeți că puteți renunța!
5. Stabiliți așteptările
Cu excepția cazului în care doriți ca sesiunile online să fie acaparate de întrebări cu privire la software și cum poate fi accesat, e recomandat să furnizați toate informațiile relevante în avans. Asigurați-vă că atât elevii, cât și profesorii cunosc în prealabil tipul de hardware și software de care vor avea nevoie și împărtășiți cu ei programul pentru a ști când vor trebui să fie online. Instrumentele includ calendare online și e-mailuri.
6. Evaluare
Recunoaștem că există dificultăți cu privire la evaluarea online, așa că luați în considerare utilizarea testării pentru evaluare sumativă, utilizarea e-portofoliilor și wiki-urilor. De asemenea, puteți lua în considerare și utilizarea platformelor de testare. Instrumente precum Miro sau Google Jamboard pot fi utile în facilitarea activităților de evaluare a grupului și pot fi utilizate atât sincron, cât și asincron. Puneți accent pe evaluarea formativă.
7. Reflecție
Permițând elevilor oportunități de a reflecta asupra învățării lor și a experienței lor, le oferiți o experiență mai profundă de învățare. Instrumente precum bloguri online sau jurnale de introspecție (de exemplu, WordPress) pot fi utilizate pentru a ține o evidență a evoluției învățării lor și eventual a proiectului didactic în care au fost angrenați, dar și pentru a identifica, din perspectiva lor, ce ar fi putut face diferit pe durata cursului.
8. Feedback
Feedback-ul ar trebui să fie o stradă cu dublu sens: pentru formarea atitudinilor reflexive, elevii trebuie să ofere și să primească feedback cu privire la curs; cereți-le să dea feedback, nu ignorați calitatea elevului de actor activ la propria educație. Instrumentele pe care le puteți utiliza includ sondaje și chestionare cum ar fi Survey Monkey, google forms. Puteți oferi feedback elevilor prin e-mail, funcția de comentarii în MS Word, forumuri de discuții etc.
Materialul integral poate fi citit in numarul 4-5, serie nouă, al revistei Tribuna învățământului.
