Septembrie 2020. Lună de început de an școlar, zile în care profesori, elevi, părinți sunt preocupați de reîntoarcerea la școală. Cu atât mai mult în acest an școlar, după ce, din luna martie, cu excepția elevilor din clasele a VIII-a și a XII-a / a XIII-a, ceilalți nu s-au mai întors la școală. E de înțeles nerăbdarea tuturor de a reveni în spațiul școlii.
În fiecare an, în jurul datei de 15 septembrie, elevi, părinți, cadre didactice se adună, fiecare trăind emoții diverse, dar animați de dorința de a fi împreună. Cu festivități de deschidere, uneori prea rigide, cu discursuri, uneori prea lungi, și cu prea mulți vorbitori la tribună, cu dorința elevilor de a merge să-și povestească aventurile de peste vară, cu părinți care așteptau să-și vadă copiii integrați sau reintegrați într-un colectiv, cu emoția cunoașterii învățătorului sau dirigintelui. Ceea ce domina această zi era starea de sărbătoare.
Revenim în prezent, anul școlar începe, cu copii în bănci sau nu, cu nesiguranță și incertitudine, cu teama de a reveni în bănci, dar, în egală măsură, cu dorința de a fi împreună cu ceilalți colegi. O sintagmă care domină discursul public în ultima perioadă: „distanțare socială“. Părinți, elevi și cadre didactice vor fi, probabil, din nou în curtea școlii, de data aceasta cu teama că revederea, integrarea sau reintegrarea în colectiv poate aduce după sine îmbolnăvirea lor sau a celor dragi, dar și că învățarea de acasă ar putea semnifica înstrăinarea copiilor și adolescenților acestei generații, incapacitatea lor de a comunica față în față, retragerea în sine.
Tabloul începutului de an afectează în mod vizibil toți actorii actului educațional – elevii doresc să împărtășească experiențe cu colegii lor, cadrele didactice doresc întoarcerea la tradiția școlii, părinții vor să-și vadă copiii pe un făgaș al normalității.
În acest moment, cunoaștem existența a trei scenarii posibile pentru începutul anului școlar – întoarcerea tuturor elevilor în bănci, scenariul hibrid (în care jumătate dintre elevi se află în clasă, iar cealaltă jumătate – acasă și lucrurile se schimbă după o săptămână sau două) sau învățarea online pentru toți elevii. Fiecare dintre aceste trei scenarii presupune REGULI atât pentru elevi, cât și pentru cadrele didactice. În oricare dintre scenarii ne vom afla, fiecare dintre noi trebuie să fie conștient de faptul că învățarea reprezintă o situație de comunicare formală, că, deși te afli acasă fizic, faci parte dintr-o clasă virtuală. Ceea ce presupune o anumită atitudine, o postură a cadrului didactic, care trebuie să fie exemplu, dar și o atitudine a elevilor. De asemenea, vestimentația presupune tot ideea de formal, atât pentru cadrele didactice, cât și pentru elevi.
Învățarea online reprezintă o situație benefică pentru elevi în timp de pandemie, generațiile pot merge mai departe, fără a „îngheța“ anul școlar. La finalul anului școlar 2019-2020, nici profesorii, nici elevii nu au fost pregătiți pentru o astfel de situație, dar fiecare s-a adaptat la nevoile celuilalt, reușind astfel finalizarea, inclusiv susținerea examenelor naționale, fără afectarea parcursului absolvenților, fie ei din clasa a VIII-a sau din clasa a XII-a. Învățarea a avut dublu sens, deoarece, în anumite situații, elevii erau mai familiarizați cu mijloacele tehnice decât profesorii lor, așadar fiecare a avut de învățat de la celălalt.
Școala se reinventează în această perioadă, actul educațional este diferit de ceea ce era până acum obișnuință. Am citit, în ultima vreme, studii referitoare la impactul învățării online asupra elevilor/studenților, iar multe dintre ele au scos în evidență faptul că un procent mare din ceea ce înseamnă succesul în învățare depinde de modul în care profesorul se comportă în relația cu elevii. În mediul online, elevii trebuie să rămână motivați, așadar, poate mai mult decât în cazul învățământului față în față, profesorul trebuie să stabilească repere clare ale predării – învățării – evaluării.
Ca toate disciplinele, și disciplina Limba și literatura română este afectată de aceste schimbări. Poate chiar mai mult decât alte discipline, deoarece asupra profesorilor apasă și greutatea examenelor naționale. Ce poate face un cadru didactic pentru ca activitatea cu elevii să rămână eficientă, pentru ca grupul aflat în fața lui să rămână motivat de participarea la ore, dincolo de dorința de a reuși, de a lua o notă onorabilă sau mare la examenele naționale?
1. Să-și organizeze foarte bine orele și să stabilească reguli de comportament în online (el fiind primul care le respectă), să stabilească termene clare pentru temele propuse și pentru evaluări. Să corecteze temele și să ofere feedback elevilor pentru ca aceștia să fie conștienți că activitatea lor este verificată. În ceea ce privește regulile, multe dintre acestea se aplică și atunci când suntem în clasa reală: telefoanele mobile închise sau puse pe modul silențios, vorbim pe rând, ne ascultăm, la care se adaugă deschiderea camerei (atât profesorul, cât și elevii, deoarece este important să ne vedem, elementele legate de mimică și gestică fiind esențiale în comunicare), iar microfonul să fie deschis doar pentru cel care vorbește.
2. Să mențină atenția elevilor prin activități interactive, să nu plictisească (e mai ușor ca elevul să părăsească o sesiune online decât una față în față, motivele invocate pot fi diverse), să aibă grijă să verifice permanent dacă elevii sunt prezenți fizic, dar și conectați la ceea ce se întâmplă, iar acest aspect poate fi controlat dacă avem camerele deschise, dacă ne putem vedea, dar și prin activitățile propuse.
3. Să utilizeze resurse educaționale diverse, nu numai PPT-uri, dar și imagini sau filmulețe, tableta interactivă, jam-board-ul sau alte elemente regăsite pe platformele online, prin care lecția să fie antrenantă, elevii să fie implicați, să existe sentimentul că, deși departe fizic, elevi și profesor sunt împreună în acest spațiu virtual.
4. Să le ofere elevilor posibilitatea de a se exprima liber, respectând regulile comunicării eficiente, respectându-și colegii, ascultându-i și combătând punctul de vedere al unui coleg cu argumente (bineînțeles că această regulă este foarte importantă în orice tip de învățare și le dezvoltă elevilor gândirea, capacitatea de exprimare și de argumentare).
5. Să folosească platforme educaționale dedicate acestui tip de învățare, dar să le explice elevilor cum funcționează, cum este organizată, astfel încât să nu existe disfuncționalități și elevii să nu invoce faptul că nu au putut realiza o temă deoarece nu au știut cum să se conecteze sau nu au știut să o posteze, de exemplu. Lecția trebuie să aibă impact asupra elevului, iar acesta trebuie să înțeleagă de ce este important să participe, ce îi poate oferi în plus lecția susținută de profesor față de sursele de informare pe care el le poate accesa oricând.
6. Evaluarea să fie foarte clară, elevul să știe de la început care sunt cerințele profesorului, care sunt modalitățile de evaluare, iar cadrul didactic să aibă evidența elevilor participanți la activități.
Articol de Mihaela Daniela Cîrstea – profesor
Articolul integral poate fi citit în numărul 8-9, serie nouă, al revistei Tribuna învățământului.
