Suntem într-un moment de răscruce pentru învățământul românesc, când sunt implicate paliere fundamentale ale dezvoltării noastre sănătoase, ca popor. Este negată importanța identității naționale, sunt afectate conștiința și expresia noastră culturală. Din perspectiva disciplinelor pe care le reprezentăm, Limba și literatura română și Limba latină, propunerile noilor planuri-cadru pentru învățământul gimnazial sunt inacceptabile. Ele ilustrează o mutație în ceea ce privește viziunea și filozofia educației, locul și importanța acestor discipline în contextul curriculumului național, având grave repercusiuni în formarea individuală a elevilor din preuniversitar. Reducerea numărului de ore alocate studiului limbii și literaturii române la clasa a V-a și eliminarea studiului limbii latine la clasa a VIII-a reflectă o orientare periculoasă, cu care nu putem fi de acord din mai multe motive.
În primul rând, suntem un stat național, deci construcția identitară, conștiința apartenenței la o limbă și o cultură (literatură) națională rămâne un deziderat educațional fundamental, atâta vreme cât principiul european al unității în diversitate este încă valabil. Construcția conștiinței identitare nu se poate face prin diminuarea sau prin renunțarea la studiul limbii, al literaturii, al culturii române și al limbii latine. La nivelul Uniunii Europene, nu se pune semn de egalitate între comunicarea în limba maternă, literatura națională și celelalte discipline. Un studiu al planurilor-cadru din țările europene arată că, fără excepție, limbii și literaturii materne i se alocă cel mai mare număr de ore comparativ cu celelalte discipline, fiind considerată disciplină prioritară. De pildă, în Finlanda, unde se consideră că există cel mai eficient sistem educațional, elevii au în orar nu mai puțin de 14 ore de limbă și literatură maternă pe săptămână.
În al doilea rând, limba română asigură baza de învățare pentru oricare altă disciplină din curriculum, precum și pentru învățarea pe tot parcursul vieții. Finalitatea disciplinei Limba și literatura română nu se poate reduce artificial doar la achiziționarea unor competențe lingvistice sau de comunicare, cât ar permite punerea în aplicare a noilor planuri-cadru. Toate evaluările naționale, la clasa a II-a, a IV-a, a VI-a și a VIII-a, precum și examenul de bacalaureat au ca disciplină obligatorie Limba și literatura română. În condițiile în care se face pregătire suplimentară la această disciplină, dar, cu toate acestea, rezultatele obținute la examenele naționale, respectiv la teste internaționale dau mărturie despre necesitatea unei pregătiri și mai temeinice, considerăm că diminuarea numărului de ore este o presiune în plus asupra elevilor și a profesorilor.
Nu în ultimul rând, limba latină înseamnă identitate lingvistică și culturală, apartenență la comunitatea europeană. Avem nevoie de studiul limbii și al culturii latine, dacă avem nevoie de oameni conștienți de identitatea și de valorile civilizației lor. Oare de ce Germania, țară nelatină, oferă posibilitatea studiului latinei începând cu clasa a V-a?
Având în vedere argumentele de mai sus, importanța planurilor-cadru pentru învățământul românesc, precum și situația paradoxală, periculoasă și nedemocratică pentru statutul disciplinelor Limba și literatura română și Limba latină, solicităm:
1. Prelungirea dezbaterii publice în privința propunerilor de plan-cadru pentru clasele V-VIII; Stabilirea unui nou termen în calendarul perioadei de revizuire a proiectelor de plan-cadru elaborate inițial, în concordanță cu importanța acestei acțiuni.
2. Organizarea unor întâlniri la nivel național între profesorii de limba și literatura română, limba latină, inspectorii de specialitate și forurile decizionale în vederea discutării statutului maternei în sistemul educațional românesc.
3. Formularea unor alternative reale, în urma revizuirii propunerilor de plan-cadru (toate cele trei variante reduc numărul de ore la disciplina Limba și literatura română la clasa a V-a de la 5 la 4 ore/săptămână și exclud studierea limbii latine la clasa a VIII-a).
4. În condițiile în care „planul-cadru de învățământ este un document de tip reglator, instrument de bază în promovarea politicilor educaționale la nivel național” (conform anexei la OMEN 3593/18.06.2014 referitor la aprobarea Metodologiei privind elaborarea și aprobarea curriculumului școlar), solicităm organizarea unor întâlniri/dezbateri în vederea analizei rezultatelor de la Evaluarea Națională a II-a, a IV-a, a VI-a și a VIII-a din anii școlari anteriori și corelarea acestor analize cu propunerea planurilor-cadru.
5. Regândirea statutului limbii latine, a programei acesteia, precum și a locului în cadrul planului-cadru pentru gimnaziu.
Consiliul consultativ al profesorilor de limba și literatura română și limba latină, Arad