Foto: dreamstime

Legile educației tot întârzie, cu motivul unui volum foarte mare de amendamente aduse celor două proiecte și cu amânarea cerută de ministrul Ligia Deca. Întârzierea nu trebuie să mire pe nimeni, deoarece însuși proiectul România Educată, inițiat în 2016, a fost supus unei lungi pregătiri, în timpul ultimelor trei guverne. Ne amintim ce anunța Ministerul Educației în septembrie 2021, după semnarea memorandumului privind implementarea proiectului România Educată și după aprobarea priorităților în reforma sistemului național de educație: „Pentru implementarea proiectului România Educată, în cadrul căruia sunt clar identificate domeniile prioritare, țintele, obiectivele și direcțiile de acțiune, este necesar să se elaboreze un pachet legislativ astfel încât documentele de politici publice, rapoartele tematice și acțiunile asociate, rezultate din procesul de dezbatere și consultare aferente proiectului România Educată, să fundamenteze legiferarea unui nou model de guvernanță în educație, capabil să răspundă nevoilor educaționale și economice ale unei lumi moderne, globale, competitive, puternic tehnologizate și digitalizate“.

De la lansarea lor în dezbatere publică, la începutul acestei veri, proiectele celor două legi ale învățământului – preuniversitar și superior – au cumulat aproape 10.000 de amendamente, au întâmpinat critici vehemente și au stârnit revolte în rândul multor actori educaționali. Încăpățânarea fostului ministru al Educației de a grăbi intrarea în vigoare a acestor legi, în ciuda reacțiilor negative și a dorinței de dialog real venite din partea societății civile, a ridicat mai multe semne de întrebare: Pe cine servesc, de fapt, cele două legi? Unde au fost specialiștii în educație atunci când au fost concepute și redactate? Cât este interes politic și cât educațional?

Dezbatere în școli, cu școlile în vacanță

Lansate în dezbatere publică în plină vacanță de vară, cele două proiecte de lege – care, cel puțin în forma inițială, aduceau modificări majore sistemului de învățământ românesc, atât la nivel preuniversitar, cât și la nivel superior – au fost contestate de părinți, de profesori, de specialiști în domeniul educației și amendate în mare măsură. O sută de intelectuali de marcă, printre care s-au numărat Mircea Miclea, Nicolae Manolescu, Andrei Cornea, Gabriel Liiceanu, Radu Vancu, cărora li s-au adăugat apoi regretatul academician Eugen Simion și alte aproape 60 de cadre didac­tice, au protestat față de pachetul legislativ, cerând reanalizarea prevederilor și prelungirea perioadei de dezbatere publică, precum și implicarea și consultarea reală a intelectualilor României, a corpului profesoral și a părinților. Reacția dură și deloc elegantă a fostului ministru Sorin Cîmpeanu nu a întârziat să apară. El i-a numit pe cei o sută de intelectuali „grup de interese“ și a dat de înțeles că nu pot fi luați în seamă, deoarece „sunt prea puțini“. La rândul ei, reacția ministrului a declanșat un val de proteste, 33.800 de persoane semnând o petiție online pentru demiterea lui Sorin Cîmpeanu. Protestele s-au înmulțit pe măsură ce devenea din ce în ce mai limpede că ministrul nu are nici cea mai vagă intenție de a lua în serios amendamentele care bombardau Ministerul Educației. Societatea își dădea seama că ceva nu e în regulă și că în forma în care fuseseră lansate în dezbatere, legile educației riscau să arunce în aer nu doar anul școlar/universitar, ci învățământul în ansamblu.

La solicitarea noului ministru al Educației, Ligia Deca, proiectele au fost ­reanalizate.

Un calendar ministerial prea strâmt

Inițial, potrivit calendarului intrării în vigoare a legilor educației stabilit de fostul ministru, cele două proiecte legislative trebuiau să fie puse în dezbatere pu­­blică la 13 iulie și să fie înaintate Parlamentului la 1 septembrie, legile rezultate urmând să intre în vigoare la 30 de zile de la promulgare și publicare în Monitorul Oficial. Opt luni ar fi fost rezervate elaborării legislației subsecvente: hotărârile de guvern și ordinele ministrului pentru funcționarea sistemului.

Instituțiile în domeniul educațional prevăzute de lege urmau să fie organizate până la finalul lunii iunie a anului viitor, astfel încât, de la 1 septembrie 2023, să fie aplicate prevederile celor două legi, inclusiv cu noile planuri-cadru pentru liceu, cu planurile-cadru și curriculumul revizuite pentru ciclurile de învățământ primar și gimnazial. În momentul de față, acest calendar – mult prea strâns, trebuie să recunoaștem – a căzut și, din cauza regândirii cap-coadă a pachetului legislativ, este puțin probabil să mai intre în vigoare la începutul viitorului an școlar. Deci, este posibil ca nici în anul școlar 2023-2024 să nu asistăm la demararea reformei în educație.

Dincolo de termenele prea strânse din calendarul inițial, este greu de crezut că noile instituții din domeniul educației vor fi gata de lucru imediat, că vor beneficia de personal angajat prin concurs, că vor avea la dispoziție planuri-cadru și curriculum noi în timpul vacanței de vară de la anul. Greșeala pe care a făcut-o Sorin Cîmpeanu când a conceput calendarul intrării în vigoare a legilor a fost aceea de a se fi ghidat după calendarul electoral al PNL. Nu trebuie să uităm că 2024 va fi anul alegerilor, iar partidul și-a propus să intre în lupta electorală cu reforma radicală din educație. Este o ­greșeală pe care Ligia Deca nu trebuie să o repete.

Legile educației, așa cum se prezintă acum, trebuie regândite

O serie de aprecieri ale unor cadre didactice din învățământul preuniversitar și din cel superior, exprimate prin intermediul site-ului Europa Liberă România, atrag atenția în mod deosebit.

Lector univ. dr. Mihai Maci, de la Universitatea din Oradea: „În postura de mi­nistru, doamna Deca are un soi de misiune de sacrificiu. Dânsa are un profil de om onest, dar nu va putea face foarte multe, pe de o parte, pentru că trebuie să execute imperativul Cotroceniului, pe de altă parte, pentru că sub ea vor fi alții care își vor face treburile și le vor acoperi cu numele ei“.

Doru Căstăian, profesor de științe socio-umane la Liceul de Arte Dimitrie Cuclin din Galați, apreciază că timpul pentru implementarea proiectului România Educată este foarte scurt: „Personal, eu cred că ar trebui un alt pachet de legi care să încerce să materializeze viziunea președintelui. Dacă se va lucra pe actualul pachet de legi, nu știu în ce măsură ele vor putea să reflecte spiritul din România Educată“. Impresia de ansamblu a profesorului Doru Căstăian asupra proiectul legii învățământului preuniversitar, formulată cu prilejul unei dezbateri susținute la Casa Corpului Didactic din Galați, este că legea riscă să devină o formă fără fond, dacă schimbarea se va limita la doar câțiva itemi: „Proiectele legii educației preuniversitare așază excelența pe prima poziție în lista de valori pe care sistemul românesc de educație ar trebui să le promoveze. Nimic rău, la prima vedere, însă felul îngust și unilateral în care a fost înțeleasă performanța în învățământul ro­mânesc în ultimele decenii, pe fondul unor probleme legate de echitate, face să apară multe întrebări și neliniști“.

Marian Staș, expert în politici publice, atrage atenția: „Încremenirea în proiect este neproductivă pentru sistemul educațional public!“

Concluzia care se poate desprinde este că legile educației, așa cum se prezintă acum, trebuie regândite. Problema este că al doilea mandat al președintelui Iohannis se apropie de final, iar președin­tele vrea cu obstinație adoptarea legilor educației înainte de sfârșitul mandatului. Prețul grabei s-ar putea să aibă efecte contrare celor scontate, iar beneficiarii legilor elaborate și adoptate în grabă nu ar fi în niciun caz elevii și studenții, nici cadrele didactice și nici sistemul educațional în ansamblu.

Prim-ministrul Nicolae Ciucă i-a ce­­rut ministrului Educației, Ligia Deca, în prima ședință de Guvern la care ea a par­ticipat în noua calitate, ca proiectele ce­­lor două legi ale educației să fie gata până la finalul lunii octombrie, pentru a fi aprobate în Guvern și trimise în Parlament spre dezbatere, pe parcursul lunii noiembrie, în ambele camere legislative: „Ați fost parte la proiectul România Educată, ați participat la dezbaterile publice ale pachetului legilor educației. Sunt convins să împreună cu echipa dumneavoastră la minister veți face ce este necesar astfel încât până la finele lunii octombrie să avem pachetul de legi aprobat la Gu­vern și în luna noiembrie să fie înaintat spre dezbatere și aprobare în Parlament“. Nu s-a întâmplat așa, ministrul ­solicitând o amânare motivată de numărul mare de amendamente rezultate din dezbaterea publică.

Specialiștii în educație, consultați pentru un punct de vedere avizat

În ciuda presiunii care plutește în ju­­rul celor două proiecte de lege, după pre­luarea portofoliului, ministrul Ligia Deca a anunțat că proiectele celor două legi nu vor fi înaintate Guvernului în for­ma supusă dezbaterii publice, ci vor fi rediscutate: „Vom discuta cu specialiști care să ne dea un punct de vedere avizat și care să vină cu o formulă care să răspundă preocupărilor avizate – pentru evaluări, între gimnaziu, liceu și Bacalaureat, vom consulta facultățile de științe ale educa­ției, pentru zona integrității, vom discuta cu specialiști în integritate, drept constituțional“. Legile educației, aprobate în timpul ministeriatului lui Sorin Cîmpeanu, se află în plin proces de finalizare, a asigurat actualul ministru, proces care nu poa­te să se oprească: „Indicatorii de performanță nu sunt la nivelul necesar, trebuie să fie o schimbare. Și pentru că există ja­­loane în PNRR care vorbesc despre legea educației, procesul nu trebuie să se opreas­că. Dacă legile educației vor fi adoptate de Parlament până la finele acestui an, elevii care intră în clasa a V-a în 2023-2024 vor da Evaluarea Națională prin noul sistem“. Președintele Klaus Iohannis a dat și el asi­gurări că lucrul la proiectele celor două legi merge mai departe, dar o reevaluare este necesară: „Trebuie să spun foarte clar – anumite prevederi din proiectele existente trebuie îmbunătățite. Asta nu în­seamnă că legile trebuie retrase, că nu au fost înaintate nicăieri. Deci vorbim despre drafturi sau proiecte pe care se lucrează în interiorul ministerului. Noul ministru, doamna Deca, va lua aceste proiecte și va discuta cu cei interesați și cu experții cum se poate îmbunătăți un articol sau altul. După părerea mea, anumite prevederi, de exemplu legate de integritate și etică, pot fi îmbunătățite“.

Contrar optimismului manifestat de președinte, specialiștii în domeniul educației rămân sceptici. Ei știu, din experiență, că trimterea celor două texte de legi spre rediscutare implică alte întârzieri, situație în care termenul de implementare stabilit inițial, adică sfârșitul anului, va fi, practic, imposibil de respectat.

Propunerile înaintate ministerului nu au fost încă prelucrate în totalitate

Fost consilier al președintelui Klaus Iohannis în probleme de învățământ, actor principal și coordonator, vreme de șase ani, al proiectului prezidențial România Educată, Ligia Deca este ne­­voită să pună în practică tot ceea ce a coordonat pe hârtie. Ea a anunțat la începutul lunii noiembrie că proiectele de legi ale educației, pregătite, conform calendarului lui Sorin Cîmpeanu, să fie înaintate Executivului spre aprobare și trimitere în Parlament, au fost supuse unei anumite refaceri, motivul invocat fiind un număr de peste 9.000 de propuneri înaintate Ministerului Educației, în perioada dezbaterii publice.

Numărul foarte mare de amendamente riscă, practic, să determine rescrierea celor două texte de lege, iar controversele continuă să se înmulțească. Una dintre cele mai discutate prevederi su­­puse criticilor este cea referitoare la ad­­miterea în clasa a IX-a la colegiile na­ționale, admitere care, în opinia unora, ar încuraja meditațiile cu profesori din interiorul acelor colegii și ar adânci discrepanțele dintre elevi.

Mai departe, din 2027, examenul de Bacalaureat este preconizat să arate cu totul altfel decât în prezent: două probe scrise obligatorii pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările, dintre care o probă separată la limba și literatura română, inclusiv cu subiecte de gramatică, precum și o probă unică, în care cunoștințele de matematică, științe reale, istorie, geografie și științe socio-­umane să fie evaluate la un loc.

Va fi activat portofoliul elevului (teoretic, prevăzut și în prezent, însă neconcretizat), care va include rezultatele din toți anii de școală, precum și rezultatele evaluărilor din clasele a II-a, a IV-a și a VI-a. Pe baza portofoliului elevului, dirigintele și consilierul școlar vor face o re­comandare de orientare școlară pentru fiecare elev, la absolvirea clasei a VIII-a.

Cea mai controversată măsură de la nivelul învățământului superior s-a dovedit a fi, pe parcursul dezbaterii publice, desființarea Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU). Totodată, măsura menținerii rectorilor în funcții pe termen nelimitat este o măsură la fel de cotroversată, respinsă de societatea ­civilă.

Ligia Deca temperează „galopul cu orice riscuri“ al implementării legilor educației în forma lor actuală

Să fie Ligia Deca mult mai conștientă decât predecesorul ei de importanța ce­­lor două texte de lege și să nu vrea să re­­pete greșelile acestuia? Să fie noul ministru conștient de momentul crucial, pentru viitorul acestei țări, în care a preluat mandatul de ministru al Educației și, pentru asta, să încerce să tempereze „ga­­lopul“ spre implementarea pachetului legislativ? Este posibil, deoarece, la prima vedere, prelungirea termenului de prezentare a proiectelor finale pare să contrazică posibilele indicații primite de sus.

După scandalurile bubuitoare care au aruncat în aer mediul academic în ultimele luni, ministrul Educației a anunțat pur și simplu că regândește măsura desființării CNATDCU, măsură asupru criticată de mediul universitar în ansamblul lui, studenți și corp profesoral: „Acordarea titlului și diplomei de doctor la nivelul universităților, da, dar, din discuțiile avute, elemente de tipul existenței unui filtru de tip CNATDCU trebuie să rămână“.

Articol integral publicat în numărul 35 al revistei Tribuna Învățământului