Lectura aduce învățătură, iar baza învățăturii rămâne cartea

Școala și cartea își sunt simbol una celeilalte. Lectura aduce învățătură și baza învățăturii rămâne cartea, inclusiv în formele ei mereu în pas cu tehnologia, cu vremurile și cu metodele. Școala merge prost acolo unde cititul nu merge. E o amăgire (în cea mai blândă exprimare) că învățătura din carte poate fi substituită cu învățătura din practică, din privit la alții cum fac ori din întrebat; cel mult, acestea completează cartea. Că școala și cartea merg mână-n mână o arată și piața: cele mai multe cărți citite într-un an sunt cărțile cerute la școală în sens larg; cartea pentru copii reprezintă 30% din piața editorială din România; o anume sugestie despre legătura dintre apelul la carte și nivelul școlii e dată și de informațiile din Euro­stat 2020, care spun că numai 6,5% dintre concetățenii noștri cumpără măcar o carte pe an și că la noi, la 100.000 de locuitori, nu se găsesc mai mult de două librării. Totuși, diagnosticele asupra interesului pentru carte și pentru școală puse pe baza cifrelor sunt discutabile, mai ales judecate generalizator. Dovezile că lectura, apelul la carte și educația pentru așa ceva nu au dispărut sunt remarcabile.

Singura veste bună de pe piața de carte românească

„De câțiva ani, cam singura veste bună de pe piața de carte românească este creșterea numărului de cărți pentru copii și, în corelare, a numărului de autori români de cărți pentru copii“, spune Mihai Mitrică, directorul executiv al Asociației Editorilor din România (AER). Constatarea îi este prilejuită de acțiunile pe care Asociația De Basm le desfășoară sub genericul „Noi facem povești“, un proiect cultural-educațional de susținere a lecturii. Totodată, directorul executiv al AER face o apreciere dincolo de cadrul ocazional, valabilă pentru evoluția de ansamblu a interesului la noi față de carte și față de rosturile ei: „Mă bucură și salut inițiative precum cele ale Asociației De Basm, care se străduiește să ne arate, ca într-un documentar desfășurat în timp real, cum crește sub ochii noștri viitorul a ceea ce sperăm cu toții că nu va mai fi niciodată «piața cu cel mai mic consum de carte/locuitor din întreaga Uniune European㻓.

„Câte degete au extratereștrii?“

Pe numele ei complet „De Basm. Asociația scriitorilor pentru copii și adolescenți din România“, este definită ca „o organizație neguvernamentală, înființată în 2018, din dorința de a promova cât mai eficient literatura națională contemporană pentru copii și adolescenți. Asociația își propune să reprezinte la nivel instituțional interesele autorilor de literatură pentru copii, dar și să deruleze activități și programe în zona cultural-educativă, prin care literatura contemporană de profil din România să fie promovată, încurajată și racordată la circuitul internațional. Una dintre prioritățile De Basm o reprezintă difuzarea literaturii contemporane în rândul copiilor și părinților în zone defavorizate din punct de vedere cultural“. Referirile la eficiență și la nivelul instituțional ne trag de mânecă, în sensul că ne găsim în prezența unui demers organizat cu cap și cu scop, fiindcă, altfel, e bine intrat în ste­reotipuri că „tinerii de azi nu mai citesc“ („mai“, în raport cu cine, cu ce?!), că „avem cel mai mare analfabetism funcțional“ (la fel, față de ce anume?) și, mai ales, că „școala românească e-n cădere liberă“ (de unde?); intrat în stereotipuri și, în general, rămas acolo. Asociația De Basm încearcă să miște ceva. De exemplu, a pornit și a dus la capăt în anul care se încheie proiectul numit „Noi facem povești“, realizat cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național (AFCN). A angrenat vreo 500 de copii din mediul rural, din zone defavorizate cultural. Timp de câteva luni, au avut diverse ocazii să se întâlnească online cu autori români contemporani de literatură pentru copii și tineret. Întâlnirile le-au fost mijlocite de bibliotecile județene din Argeș, Dâmbovița, Giurgiu, Gorj, Tulcea, Vâlcea, precum și de biblioteci comu­nale. Concomitent, peste 30 de bibliotecari au schimbat idei, soluții creative, experiențe de-ale profesiei. Cu totul, inițiatorii anunță că au fost 24 de evenimente organizate în biblioteci comunale și județene, „în parteneriat cu EduCab, o platformă națională, interinstituțională, interdisciplinară, ce are drept scop creșterea capacității bibliotecilor publice de a răspunde nevoilor locale“.

Că proiectul „Noi facem povești“ este interactiv, adică antrenant, o dovedește și concursul pe care l-a cuprins, „Cărți fermecătoare doar pentru o întrebare“, gândit „să stimuleze curiozitatea copiilor, care a adunat zeci de întrebări formulate în cadrul întâlnirilor cu scriitori“. Întrebările puse de cititori socotite cele mai grozave și desemnate câștigătoare au fost: „Câte degete au extratereștrii?“ – adresată scriitoarei Iulia Iordan la biblioteca publică din Conțești, județul Dâmbovița; „Atunci când vă certați copiii, îi certați în versuri?“ – adresată scriitoarei Carmen Tiderle la biblioteca publică din Buzoiești, județul Argeș; „V-ați gândit vreodată că povestea pe care o scrieți s-ar putea să fie ultima?“ – adresată scriitoarei Sînziana Popescu la biblioteca publică din Dorobanțu, județul Tulcea. Bibliotecile de unde au venit întrebările și, implicit, toți copiii din localitățile respective, sunt beneficiarele unor donații de cărți din partea Asociației De Basm.

Proiectul în discuție și-a luat și un rol de îndrumător în lumea lecturii. A alcătuit un catalog cu 24 de autori contemporani de literatură pentru copii, cu prezentări ample și fragmente din cărți, disponibil pe site-ul asociației (https://debasm.ro/noi-facem-povesti/) și a făcut o serie de filme de prezentare prin care publicul are ocazia să-i cunoască mai bine pe 20 dintre autorii contemporani de cărți pentru copii și tineret. Despre utilitatea pentru cadre didactice, ca și pentru părinți, a unor astfel de resurse vorbește Marilena Șerban, cadru didactic și membră a Asociației Naționale a Profesorilor de Limba și Literatura Română „Ioana Em. Petrescu“: „Pentru mine, Catalogul De Basm este un foarte bun instrument educațional, o sursă credibilă de informare pentru profesori, elevi și părinți, unică în domeniul literaturii române contemporane pentru copii. Realizat profesionist, acest inventar de autori și cărți reprezintă o resursă accesibilă și valoroasă în desfășurarea activităților de lectură de la clasă. În plus, copiii descoperă serii de autor și pot continua lectura dincolo de recomandările profesorului – ceea ce îi transformă din cititori uneori îndărătnici în cititori de cursă lungă“.

Referitor la rolul cărților și la locul autorilor în educația copiilor și a tinerilor, scriitoarea Ioana Bâldea Constantinescu conchide: „Le cunosc pe fiecare din autoarele care au fondat De Basm. Le cunosc și le admir. Sunt călătoare, sunt nesupuse, sunt arhiviste, sunt freelancers, sunt făuritoare de povești, sunt îmblânzitoare de evenimente, sunt păstrătoare ale unui soi de Graal literar care funcționează neștirbit – știu să facă niște copii fără apetit special pentru lectură să râdă, să întrebe, să ceară mai mult. Mai multe pagini, mai multe posibilități, mai mult, pur și simplu. Nu ar trebui să fie treaba lor tot efortul ăsta conjugat. Sunt autoare, până la urmă, nu versiuni contemporane de zâne bune plecate în caravane, nu tămăduitoare de tare birocratice, nu stăpânitoare peste mrejele YouTube-ului. Treaba lor, conform stereotipului neoromantic, ar fi doar să scrie, decupate de nevralgiile vremurilor, insensibile la tulburările lumii. Mă întreb unde-am fi noi atunci…“.

Articolul integral poate fi citit în revista Tribuna Învățământului nr. 24 / decembrie 2021