Vorba care se tot repetă cu foc (mediatic și nu numai) că am pierdut lupta cu drogurile a fost respinsă cu persuasiune și cu ceva argumente la prima ediție a conferințelor naționale „Adicții și Adolescenți”, organizate de Asociația Zi de BINE, cu susținerea companiilor Lidl, E.ON, UniCreditBank România și Leroy Merlin. A fost o veritabilă lecție despre adicții și adolescenți adresată adulților (părinți, profesori, anturaj etc.), bine de tot inversată față de didacticismul moralist-înspăimântător adresat, în general, copiilor și tinerilor.
Tema – consumul de droguri și de alte substanțe în rândul adolescenților – s-a dovedit de interes și, asociată cu oportunitatea încă unei contribuții la formarea continuă, a atras o participare apreciabilă: 200 de experți în sănătate mintală, educație, psihologie, precum și părinți, elevi, autorități guvernamentale și ale administrației locale. Abordarea a fost interdisciplinară și profitabilă ca informație și îndrumare pe bază de competență.
Melania Medeleanu și Luciana Zaharia, fondatoarele Asociației Zi de BINE: „Prin această conferință, dorim să ducem mai departe lecțiile învățate din proiectele pe care le-am construit în comunitate și să contribuim la conturarea unei strategii naționale coerente pentru sprijinirea adolescenților vulnerabili și bunăstare emoțională a familiilor lor. Prin proiecte precum CREAATiV – primul program de servicii rezidențiale de stat pentru minori cu adicții – și KIT – primul proiect de tip peer to peer education pentru sănătate mintală și prevenție în licee – am descoperit cât de importantă este o intervenție care aduce împreună specialiști, familii și comunități într-o abordare medico-psiho-socială integrată.”
Medicul psihiatru Eugen Hriscu s-a referit la „ce funcționează și ce nu funcționează în prevenirea consumului de droguri la tineri” și a atras atenția asupra ratei în creștere a consumului de droguri legale: alcool, tutun, jocuri de noroc.
Alina Comendant, terapeut, a evidențiat caracteristicile necesare unei bune conectări între adolescent, părinte și profesor.
Experiența acumulată într-un prim an de activitate a centrului CREAATiV de la Voila a fost expusă de medicul Irina Minescu.
Rareș-Petru Achiriloaie, președintele Agenției Naționale pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor a prezentat organizarea instituțională și „noua viziune guvernamentală în domeniul drogurilor și al adicțiilor”.
Ministrul sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, s-a referit la responsabilitățile Ministerului Sănătății privitoarea la intervenție în problema adicțiilor în noua structură de organizare.
În același context al conferinței inaugurale, peste 170 de psihologi, consilieri în adicții și asistenți sociali din toată țara au participat la o primă sesiune de formare în tratarea și prevenirea adicțiilor, urmând ca până la sfârșitul anului să facă toți parte din prima rețea națională de suport psihologic pentru adolescenții cu dependențe și pentru familiile lor.
Perspective asupra relațiilor adolescenților cu familia, școala și societatea
A fost prezentat, de asemenea, un studiu calitativ și cantitativ despre starea de bine a adolescenților – realizat de D&D Research. Inițiatorii subliniază că „studiul evaluează percepțiile adolescenților asupra factorilor de risc și protecție asociați consumului de substanțe și oferă perspective valoroase asupra relațiilor cu familia, școala și societatea. Studiul a fost aplicat pe un număr de 1876 de elevi din 6 licee din București.
Peste două treimi (71%) dintre elevi au participat la evenimente de prevenire a consumului. Cu toate acestea, mai puțin de jumătate (41%) au perceput programele ca fiind eficiente în prevenirea consumului de droguri la vârsta lor. În același timp, elevii percep alcoolul (73%) și țigările (71%) ca fiind ușor de procurat. Accesul la „pariuri” (42%) și „păcănele”(40%) este, de asemenea, facil. Aproximativ 22% dintre elevi declară că li s-a oferit o substanță interzisă în ultimul an. În cazul unor probleme serioase, elevii ar apela în special la prieteni de aceeași vârstă (66%) sau la un adult din familie (65%). Profesioniștii din sănătate au o percepție polarizantă, iar adulții din școală stârnesc o percepție mai degrabă negativă ca sursă de sprijin.
Deși majoritatea elevilor declară că viața lor este bună (76%), 68% s-au simțit îngrijorați, 59% tensionați sau încordați, 46% au avut probleme cu somnul, 44% s-au simțit triști, nefericiți sau deprimați. Adolescenții resimt presiune de a performa în școală și în afara ei, presiune de a valorifica fiecare moment de timp liber, presiune de a lua decizii importante de viață într-un timp scurt. 60% spun că profesorilor nu le pasă de ei și doar 11% ar apela la un adult din școală în caz de nevoie. În schimb, sprijinul între colegi (peer support) este văzut ca util, dar limitat de confidențialitate și maturitate emoțională”.
Detalii: studiul complet, la https://adictiiadolescenti.ro/wp-content/uploads/2025/06/Raport_ZideBine_Mai25_Final_Media.pptx