Laserul de la Măgurele își regăsește drumul spre potențialul maxim

Conflictul care afecta laserul de la Măgurele (Extreme Light Infrastructure Nuclear Physics – ELI-NP) a fost înlăturat. Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei – IFIN-HH și instituțiile reunite în consorțiul ­EuroGammaS – EGS au ajuns la o reconciliere istorică (atributul e pronunțat de ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja) în implementarea proiectului pan-european ELI–NP, laserul de mare ­putere. Pe scurt, se ajunsese la ne­mulțumiri tehnice din partea consorțiului, la ruperea contractului de către partea română și la cale de rezolvare în instanță. Mo­mentul actual reprezintă mai mult decât o re­­așezare juridică și contractuală, pentru că astfel proiectul ­ELI-NP este eliberat de acuzații și suspiciuni (fără să fi fost contestat vreun moment), putând să fie valorificat din plin, la capacitatea, cu disponibilitățile și în scopul pentru care a fost creat.

Cum s-a ajuns la conflict

Consorțiul EuroGammaS – EGS, format din mai multe laboratoare europene de cercetare, condus de Institutul de Fi­zică Nucleară din Italia, avea de instalat sursa de radiații gamma la ELI-NP, pe bază de parteneriat cu Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei – IFIN-HH. E de reamintit că „laserul de la Măgurele“ este, de fapt, un sistem compus, într-adevăr, din laser, precum și dintr-o sursă de radiații gamma. La un moment dat, pe parcursul colaborării cu IFIN-HH, consorțiul EGS și-a declinat posibilitatea de a instala sursa de radiații gamma, livrată în 2015, invocând vicii de construcție ale spațiului destinat pentru ELI-NP (întinderea cu abateri de la cote a stratului reprezentând „podeaua“, într-un mediu ultrasensibil). Partea română a contraatacat cu afirmația că, prin contract, nu e de datoria partenerului să facă aprecieri asupra construcției, ci doar să livreze și să instaleze echipamentul. Ca urmare, a rezoluționat contractul, adică l-a desființat unilateral într-un mod asemănător cu rezilierea, numai că strict referitor la momentul și la operațiile de montare, acuzând refuzul partenerului și provocarea întârzierii în lucrare. S-a întâmplat în 2018. S-a ajuns în instanță.

Care au fost urmările

Au rezultat acuzații de întârzieri la ni­­velul întregului proiect, acesta fiind pan-­european. Inevitabil, s-a adăugat neîncredere și s-a ajuns la ignorare până în prag de excludere.

În 2021, Comisia Europeană a înființat Consorțiul European de Infrastruc­tură de Cercetare ELI – ELI ERIC. Consor­țiul fusese conceput din 2006, cu trei pi­­loni fixați în 2008 să fie în Cehia, Ungaria și România, pentru a forma „cea mai mare și mai avansată infrastructură de cercetare din domeniul laserelor din lume“. Pilonul din România s-a stabilit să reprezinte sistemul laser și gamma al in­­frastructurii. Construcția lui a început în 2013, cel mai devreme dintre toți pilonii. Infrastructura a avansat, a început să funcționeze, s-au obținut rezultate, performanțe recunoscute la nivel mondial, însă a intervenit și conflictul cu furnizorii uneia dintre componente, ceea ce a de­terminat o percepție negativă asupra părții române și o atitudine în ­consecință: când consorțiul a fost instituționalizat, România a fost lăsată pe dinafară, componente fiind numai Cehia și Ungaria.

Cum s-a rezolvat

Statutul de membru al consorțiului ELI ERIC poate fi obținut; statutul de fondator, nu. Tocmai în vederea deschiderii căii spre consorțiul european este importantă reconcilierea institutului de la Măgurele cu furnizorii sursei de radiații gamma.

IFIN-HH și EuroGammaS au agreat de principiu un document de tranzacție juridică, pornind de la includerea primei etape a sistemului de fascicul gamma ca sistem scalabil pentru producerea de ioni radioactivi în cadrul experimentului de producere a radioizotopilor din cadrul proiectului ELI-NP, pe baza Hotărârii Gu­vernului României nr. 1434/2022: „Pentru finalizarea cu succes a proiectului ELI-NP, institutul va trebui să instaleze componentele aferente Stadiului I livrate de Asocierea EuroGammaS, recepționate de IFIN-HH în anul 2015 și să realizeze Sistemul scalabil de producere de ioni radioactivi. Sistemul va fi instalat în clădirea gamma a ELI-NP, prin reamenajarea unor spații pentru a crea condițiile necesare instalării și operării acestuia. În acest sens, urmare a procedurii legale prin care componentele aferente Stadiului I vor reveni în proprietatea ELI-NP, se va realiza un proces complex de adaptare, instalare și punere în funcțiune a acestora, valoarea acestor lucrări fiind asigurată prin modificarea indicatorilor tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții ELI-NP“.

Într-o reuniune desfășurată la sediul IFIN-HH, conținutul documentului de tranzacție a fost comunicat factorilor de decizie (Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene), în prezența am­­basadorilor Franței și Italiei. De asemenea, a fost prezentată soluția tehnică agreată de IFIN-HH și EGS pentru utilizarea componentelor din etapa 1 a GBS în proiectul ELI-NP.

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a apreciat în context că „evolu­țiile de până acum sunt în concordanță cu excelenta colaborare dintre IFIN-HH și EuroGammaS, recunoscută de ambele părți și realizată după aproape doi ani de muncă continuă. Începând cu toamna anului 2020, încrederea reciprocă a fost recuperată treptat până la restabilirea unui parteneriat cu scopul de a rezolva problemele existente și de a extinde în continuare colaborarea științifică în interesul tuturor părților“.

Ministrul Sebastian Burduja subliniază: „Pasul de astăzi este unul istoric, care oferă perspectiva împlinirii depline a potențialului extraordinar pe care proiectul ELI-NP îl are nu doar pentru români, ci și pentru întreaga omenire. Am deblocat astfel, după un efort extraordinar de echipă, în plan diplomatic, administrativ și juridic, un blocaj care trena de cinci ani. După ce recent am reușit să implicăm Universitatea Stanford în proiectul de la Măgurele, astăzi avem toate ingredientele pentru o reușită științifică fără egal, pe care România are onoarea să o prezinte Europei și lumii întregi“.

Ce deschideri urmează

Universitatea Stanford din SUA a anunțat că, prin laboratorul SLAC din ca­­drul Departamentului Energiei al Guvernului Statelor Unite, va colabora cu IFIN-HH la dezvoltarea sistemului ELI-NP. Prim-ministrul de atunci Nicolae-Ionel Ciucă preciza că va fi perfectat un memorandum înaintat în acest sens de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării: „Discutăm despre un memorandum care vizează domeniul de cercetare-dezvoltare și aici nu vorbim de orice proiect de cercetare-dezvoltare și vorbim de proiectul continuării și dezvoltării laserului de mare putere de la Măgurele. Au fost nenumărate activități în care am afirmat de fiecare dată cât de mult ne dorim ca cercetarea și dezvoltarea să joace un rol pe mă­­sura relevanței pe care o are în dezvoltarea țării noastre. Ca atare, am stabilit o serie întreagă de proiecte, am asigurat fi­nanțări, astfel încât toate proiectele care vor avea și vor asigura multiplicarea în economie, în practică, a rezultatelor vor continua să be­­neficieze de întreg sprijinul guvernamental. În sensul acesta, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei va intra într-o colaborare cu un institut de prestigiu internațional, este vorba de Laboratorul SLAC de la Universitatea Stanford. Sunt detalii pe care am să i le solicit domnului ministru Burduja să le prezinte și cred că este un moment foarte important pentru cercetarea și dezvoltarea din România asocierea, de fapt, este asocierea prin formalizarea unei co­­laborări la acest nivel pentru Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și In­ginerie Nucleară de la Măgurele, care, din punctul meu de vedere, asigură nu doar finalizarea proiectului, că, practic, prin ceea ce aprobăm astăzi asigurăm continuarea și finalizarea proiectului, ci asigurăm o perspectivă cercetării nu numai la nivel național, ci cercetării la nivel internațional. Discuțiile pe care le-am avut în întâlnirile oficiale cu reprezentanți din alte țări prevăd ca fiind unul dintre marile proiecte de succes asigurate, asumate de România, dar cu reverberație la nivel internațional“.

Ministrul Sebastian Burduja enunță cele trei dimensiuni ale acordului dintre IFIN-HH și Universitatea Stanford: „În primul rând, vorbim de o recunoaștere a excelenței cercetării românești, în special în aceste domenii: accelerarea electronilor și fotonica nucleară și o recunoaștere a po­tențialului pe care proiectul ELI-NP, laserul de mare putere de la Măgurele, îl are la nivel național, cât mai ales internațional; efectiv poate schimba viitorul omenirii prin descoperirile ce se pot face acolo. În al doilea rând, vorbim de o nouă valență a Parteneriatului Strategic România–Statele Unite ale Americii, dincolo de dimensiunea de securitate națională și de cea de dezvoltare economică, a treia componentă a Parteneriatului este cea de cercetare, schimburi academice. Și iată că avem o manifestare prin acest acord între IFIN-HH și Laboratorul SLAC din cadrul Universității Stanford, unul dintre cele mai mari institute de profil din lume. Și nu în ultimul rând și foarte pragmatic, vorbim de cea mai bună perspectivă pentru a finaliza sistemul gamma cu energie variabilă; practic, componenta complementară laserului de mare putere de la Măgurele“.

În aceeași arie a reașezării sistemului ELI-NP la locul cuvenit în cercetarea mondială se înscriu și alte conexiuni perfectate. Grupul Thales, lider global în tehnologii avansate, și compania de tehnologie de fuziune Marvel Fusion din Germania își deschid colaborarea cu la­serul de mare putere de la Măgurele prin efectuarea unor cercetări relevante pentru fuziunea nucleară, ca nouă sursă de energie pentru viitor. Marvel Fusion este prima companie privată care stabilește colaborare științifică cu ELI-NP. Thales va furniza o nouă unitate de extindere temporală a impulsurilor laser, ceea ce va reduce inițial puterea de vârf. Impulsurile extinse, mai puțin puternice, vor putea fi apoi amplificate și comprimate. Acest proces face parte din metoda CPA (­Chirped Pulse Amplification), pentru a cărei dezvoltare dr. Donna Strickland și dr. Gérard Mourou au fost recompensați cu Premiul Nobel pentru Fizică în anul 2018. Dr. Gérard Mourou face parte din Comitetul pentru Știință și Tehnologie al companiei Marvel Fusion.

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării subliniază că, „având potențialul de a înlocui în mod sustenabil combustibilii fosili ca sursă de energie primară, energia de fuziune este considerată, pe scară largă, drept cea mai promițătoare soluție la schimbările climatice și la criza energetică actuală. Pe baza rezultatelor de la ELI-NP și a cooperării cu Thales, Marvel Fusion își propune să prezinte elementele de bază ale noii sale tehnologii în decurs de trei ani, ca precursor pentru construirea, spre anii 2030, a primelor centrale electrice comerciale. Prin urmare, noile tehnologii vor putea crește reziliența economică a Uniunii și vor contribui la decarbonizarea continentului, conform Pactului Verde European“.

Franck Leibreich, director general pentru soluții laser al Grupului Thales: „Fuziunea bazată pe lasere cu impulsuri scurte de ultimă generație poate permite UE să garanteze un sistem energetic avansat. Cu cel mai puternic sistem laser ­ELI-NP din România și producătorul mondial de lasere industriale cu impulsuri scurte, Europa trebuie să-și valorifice cunoștințele remarcabile și infrastructura de primă clasă pentru a se situa în fruntea domeniului de fuziune bazată pe laser, la nivel global“.

Dr. Georg Korn, director tehnic în ca­­drul Marvel Fusion, fost director științific la ELI: „10 PW reprezintă un nivel de pu­tere uimitor pentru sistemele laser. Desfășurarea experimentelor la ELI-NP în­seamnă intrarea într-o fază de validare a tehnologiei noastre, în cursul căreia vom putea trage concluzii fizice directe despre modelele scalabile ale structurilor noastre pentru ținte și interacția laser-țintă“.

Dr. Călin Alexandru Ur, directorul ELI-NP: „Este de așteptat ca ELI-NP, cu capacitatea sa unică la nivel mondial de a furniza fascicule laser de 10 PW, să adu­că progrese semnificative în științele fundamentale și descoperiri importante în aplicațiile de interes major pentru societate. ELI-NP are misiunea de a acționa ca un catalizator pentru conectarea comunității de cercetare atât cu sectorul academic, cât și cu industria, și să devină un punct de referință pentru știință, inovare și dezvoltare. Implicarea alături de Thales și Marvel Fusion într-o colaborare știin­țifică cu impact societal ridicat, dedicat tehnologiilor inovatoare în domeniul fu­ziunii nucleare bazată pe laser este un pas important pentru ELI-NP în îndeplinirea misiunii sale“.

Centrul Belgian de Cercetări Nucleare SCK CEN a semnat, în contextul vizitei la Bruxelles a prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă, un acord bilateral de cooperare cu IFIN-HH, precum și un memorandum de înțelegere cu Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară – RATEN. Premierul consideră memorandumul „parte a angajamentului nostru, în cadrul Uniunii Europene, de a găsi noi surse de energie. Chiar dacă vorbim de tranziția la aceste surse, ele fac parte din angajamentul nostru de a obține independență în proporție de sută la sută față de sursele rusești de energie. Este o importantă abordare“.

De asemenea, perspectiva dezvoltării proiectului strategic ELI-NP a constituit unul dintre elementele de referință ale vizitei întreprinse în SUA de ministrul Sebastian Burduja, la biroul special pentru tehnologii emergente al Departamentului de Stat al SUA și la Departamentul de Energie.

Colaborarea în domeniul fizicii nu­cleare, cu deosebire în valorificarea po­tențialului reprezentat de laserul de la Măgurele, s-a regăsit și între subiectele abordate cu ocazia întrevederii de la Pa­­latul Victoria a prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă cu președintele Asociației de Prietenie România-Japonia, Ichiro Aisawa. Guvernul accentuează că premierul „a menționat importanța colaborării dintre Institutul de Fizică Nucleară din București și oamenii de știință din Japonia, care va putea aduce progrese semnificative în cercetarea și dezvoltarea industriei laserului, având o relevanță strategică“.

Sub aspect investițional, durata rea­lizării laserului de la Măgurele (ELI-NP) s-a prelungit până la sfârșitul anului 2025.

Articol publicat în nr. 41-42-43 al revistei Tribuna Învățământului