Laserul de la Măgurele intră în faza operațională a sistemului de fascicul gama

Laserul de la Măgurele – Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (ELI-NP) – înregistrează un moment esențial în dezvoltarea lui: lansarea implementării Sistemului de Fascicul Gama. Se realizează astfel „trecerea de la etapa de proiectare și contractare la faza efectivă de implementare a unuia dintre cele mai complexe sisteme de cercetare din infrastructura ELI-NP. Este un pas tehnic, dar cu implicații strategice, într-un proiect cofinanțat de Comisia Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională și de Guvernul României, care poziționează România în nucleul cercetării europene în fizica nucleară și fotonica nucleară”.

La semnalarea documentelor în acest sens, din partea Autorității Naționale pentru Cercetare, au participat prof. univ. dr. ing. Andrei Alexandru, președintele ANC și prof. univ. dr. ing. Tudor Prisecaru, vicepreședinte ANC, precum și conducerea Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei. În format online, a participat ambasadoarea Republicii Federale Germania în România, Angela Ganninger, „confirmând caracterul strategic al cooperării româno-germane. Alături de reprezentanții Ministerului Federal pentru Cercetare, Tehnologie și Spațiu din Germania și ai mediului științific german, prezența companiilor implicate direct în implementare – Research Instruments GmbH, AMPHOS GmbH și LICOS Munich – reflectă dimensiunea aplicată și industrială a colaborării”.

După cum subliniază ANC, „agenda primei zile a conturat atât fundamentele științifice, cât și arhitectura tehnică a Sistemului de Fascicul Gama. Au fost prezentate direcțiile majore de cercetare în fotonica nucleară, studiile de fizică ce vor fi dezvoltate cu noul sistem, precum și aplicațiile preconizate în imagistica cu raze X și gamma, producerea de radioizotopi pentru medicină, studii de materiale sau dezvoltarea de fascicule secundare. Discuțiile tehnice privind sursele de tip ICS pentru aplicații în domeniul medical și al științei materialelor, precum și integrarea componentelor furnizate de partenerii industriali germani, au evidențiat complexitatea operațională a sistemului și necesitatea unei coordonări riguroase între echipele de cercetare și industrie.

Comunitatea științifică așteaptă de la finalizarea și punerea în funcțiune a Sistemului de Fascicul Gama nu doar performanțe tehnice de vârf – în termeni de intensitate, stabilitate și rezoluție a fasciculului – ci și consolidarea unui ecosistem de cercetare capabil să genereze rezultate competitive la nivel internațional. Implementarea acestui sistem va permite dezvoltarea unor experimente imposibil de realizat până acum în regiune și va întări rolul României ca partener credibil în marile infrastructuri europene de cercetare. Evenimentul de astăzi marchează, astfel, începutul unei etape decisive: transformarea unei investiții majore într-un instrument științific funcțional, cu impact real asupra cercetării fundamentale și aplicațiilor cu relevanță societală”.

Anterior, tot la Măgurele, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH), a avut loc a treia reuniune a Comisiei Mixte România–Japonia pentru Cooperare în domeniul științei și tehnologiei. Cu acest prilej, a fost semnat Memorandum de cooperare între Autoritatea Națională pentru Cercetare – România (ANC) și Ministerul Educației, Culturii, Sportului, Științei și Tehnologiei (#MEXT) al Japoniei, „consolidând un parteneriat ancorat în tradiții științifice solide și orientat către provocări globale contemporane”.

Au participat reprezentanți ai autorităților și agențiilor de profil din ambele țări, precum și oficiali ai Ministerului Afacerilor Externe al României. ANC evidențiază faptul că prezența interinstituțională „reflectă angajamentul comun pentru un cadru bilateral robust, aliniat Parteneriatului Strategic dintre România și Japonia din 2023, care plasează cooperarea științifică și inovarea tehnologică în centrul dialogului politic și economic”.

Delegația română a fost condusă de domnul președintele ANC, Andrei Alexandru, iar delegația japoneză, de Hiroshi Kawamura, ambasador pentru cooperare în știință și tehnologie în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Japoniei. Au participat experți din ministerele și agențiile japoneze responsabile de politici în știință și inovare, precum și directori ai institutelor naționale de cercetare-dezvoltare și universități românești.

ANC precizează că „Memorandumul reafirmă și actualizează cadrul de cooperare interguvernamentală stabilit în 1975, instituind o bază modernă pentru colaborarea bilaterală în știință și tehnologie. Documentul consacră principiile egalității și beneficiului reciproc și introduce mecanisme concrete: schimb de bune practici în politici publice, organizarea de evenimente științifice comune, stimularea mobilității cercetătorilor între institute și universități, precum și promovarea proiectelor de cercetare în parteneriat.

Pentru sistemul românesc de cercetare, Memorandumul oferă temeiul formal necesar lansării viitoarelor apeluri bilaterale și formării de consorții româno-japoneze în domenii prioritare”. Au fost abordate aspect privind marile infrastructuri și inițiative naționale de cercetare, între care Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (ELI-NP) și DANUBIUS-RI, orientările politicilor japoneze în știință, tehnologie și inovare, precum și „arii de cooperare cu relevanță directă pentru ambele state: geofizică și seismologie, inteligență artificială, schimbări climatice și teledetecție, energie și fizica energiilor înalte, hidrogen verde”.