Șeful statului atrage atenția asupra faptului că, prin eliminarea de către Senat a limitării numărului de mandate pe care le poate obține un rector, legea se îndepărtează radical de scopul actului normativ, care viza, inițial, un pachet de măsuri necesare în contextul pandemiei pe care o traversăm și unui alt pachet de măsuri care se adresa, în mod exclusiv, învățământului superior militar, din țara noastră.

Reamintim că legea modificată de Parlament i-a fost trimisă președintelui spre promulgare în data de 29 octombrie, amendamentul la Legea Educației fiind depus de către deputatul PSD Liviu Brăiloiu; acesta prevede că durata mandatului de rector este de 4 ani, iar mandatul poate fi reînnoit”.

În forma transmisă la promulgare, legea a aprobat OUG nr. 79/2020 cu următoarele modificări: elimină dispoziția potrivit căreia mandatele rectorilor erau limitate la două mandate succesive, acestea putând fi astfel reînnoite fără nicio limită; stabilește că pregătirea psihopedagogică trebuie să asigure și competențe digitale pentru organizarea procesului de învățământ în modul online; prevede că formarea continuă a personalului didactic, de conducere, de îndrumare și de control trebuie să asigure și competențe digitale pentru organizarea procesului de învățământ în modul online.

Conform sesizării de neconstituționalitate, adresată de Klaus Iohannis președintelui CCR, Valer Dorneanu, printre argumentele formulate se numără faptul că s-a operat o modificare asupra Legii nr. 1/2011, cu un obiect de reglementare complet diferit de cel avut în vedere de inițiatori și de cel adoptat de prima Cameră. „Practic, în Camera decizională s-a adoptat în plus o altă reglementare, fără vreo legătură cu cele adoptate de prima Cameră sau cu conținutul OUG nr. 79/2020. Astfel, la Senat a fost modificat alin. (7) al art. 213 din Legea nr. 1/2001, în sensul eliminării dispoziției prin care mandatele rectorilor erau limitate la două mandate succesive, acestea putând fi astfel reînnoite fără vreo limitare.

În plus, în Camera Deputaților, „textul și soluția eliminării limitării mandatelor rectorilor adoptate de Senat nu au fost dezbătute, legea dedusă controlului fiind semnificativ modificată de către Camera decizională față de forma inițiatorului și a primei Camere sesizate. Prin urmare, prima Cameră sesizată nu a avut ocazia să analizeze, să dezbată și să hotărască asupra soluției legislative nou introduse de Camera decizională”.

„Apreciem, se mai spune în sesizarea de constituționalitate trimisă de președeintele Iohannis președintelui Curții Constituționale, Valer Dorneanu, că, în cazul de față, Senatul a realizat o modificare care, prin ea însăși, este de natură să determine încălcarea principiului bicameralismului, deoarece aceasta este o modificare de concepție a reglementării. Astfel, considerăm că, în fapt, noua modificare legislativă este una substanțială, cu consecințe semnificative, ce reprezintă o schimbare radicală de filozofie legislativă, cu efecte asupra viziunii manageriale a conducerii instituțiilor universitare. Astfel, managementul instituțiilor de învățământ superior se realizează printr-un mecanism complex, care are ca principal obiectiv asigurarea calității procesului de învățământ la nivel academic”.

De asemenea, alături de perspectiva de integritate, mecanismul are și o componentă ce ține de modalitatea de ocupare a funcțiilor de conducere, inclusiv a celei de rector, care are importanță și în ceea ce privește decizia privind persoanele care ocupă funcțiile de conducere la nivelul universității, prin urmare, orice schimbare legislativă ce ține de conducerea universităților reprezintă o intervenție cu impact semnificativ asupra democrației interne a instituțiilor de învățământ superior.

Sesizarea de constituționalitate precizează, de asemenea, că legea transmisă la promulgare încalcă principiul bicameralismului. Astfel, în urma analizei comparative anterior prezentate și ținând cont de considerentele cu caracter de principiu stabilite prin deciziile mai sus indicate, rezultă că forma finală a legii, prin eliminarea limitării numărului de mandate care pot fi obținute de rectori, se îndepărtează în mod radical și fără nicio justificare obiectivă de la scopul și filosofia inițiale ale legii, care vizau, exclusiv măsuri cu privire la învățământ superior militar și la măsuri necesare în contextul pandemiei actuale.

„O creștere a calității managementului instituțiilor de învățământ superior se poate realiza doar dacă mecanismele care ghidează procesul de decizie al funcțiilor de conducere din mediul universitar sunt precis stabilite, asigură reprezentativitate, dialog și dezbatere publică (…) De aceea, reiterăm faptul că ar fi fost obligatoriu ca abordarea acestui subiect al numărului de mandate al rectorilor să reprezinte rezultatul dezbaterii și deliberării fiecărei Camere, deci inclusiv a Camerei Deputaților, și nu rezultatul opțiunii deliberative unilaterale, a unei singure Camere”, se mai spune în sesizarea de neconstituționalitate a legii care permite rectorilor să rămână în această funcție pe viață, adresată de Klaus Iohannis președintelui CCR.

Textul integral al CCR poate fi citit pe site-ul Instituției Prezidențiale.