Istoria în vremuri „altfel“

„Nu zidurile fac o școală, ci spiritul ce domnește într-însa“

Ferdinand I, Regele României

Citatul îi aparține celui care a fost supranumit și „Întregitorul“ deoarece este Regele României sub domnia căruia s-a realizat România Mare, statul român unitar care a strâns în granițele sale pe toți românii aflați sub stăpânirea mai mult sau mai puțin vremelnică a unor imperii multinaționale.

Nu la întâmplare am ales să încep de aici, de la ceea ce ne învăța, acum mai bine de un secol, marele nostru rege. Trăim „altfel“ de vremuri decât cele cu care eram obișnuiți, trăim o perioadă de instabilitate pe toate planurile, iar sistemul de învățământ este unul dintre cele mai afectate din cauza timpurilor „pandemice“. Și de aceea, acum când posibilitatea de a ne desfășura activitatea cu prezență fizică, protejați de zidurile unei școli, nu mai este atât de la îndemână, spiritul acelei școli va prima, spiritul în sensul tendinței care determină felul de a fi, de a gândi, de a se manifesta al cuiva.

Iar spiritul colegiului nostru, spiritul „mateist“ trebuia să iasă în evidență, să demonstreze că alegerea acestui liceu, atât de către elevi, dar și de dascălii care și-au dorit să mentoreze aici, nu este întâmplătoare. În vremuri „altfel“, spiritul „mateist“ era gata să se facă auzit, văzut, să vibreze în continuare fără a se panica de timpurile pe care le trăiam.

Sistemul educațional a trebuit să se adapteze permanent unor noi realități. Astfel, s-a accentuat necesitatea investițiilor în tehnologie, resurse, formare. Scopul final era acela ca fiecare copil să aibă acces la educație.

Binomul elev-profesor trebuia să funcționeze și să se adapteze la noul sistem care ni se punea la dispoziție – sistemul online. Acum un an (martie 2020) comparam, alături de elevii mei, epoci istorice diferite dar care, la un moment dat sau altul, au avut de înfruntat vremuri „altfel“: epidemii, pandemii, conflicte, dezastre naturale etc., și societățile din acele timpuri s-au adaptat fără a beneficia de avantajele tehnologiei contemporane nouă. Cred că a fost cea mai pertinentă analiză pe care am reușit să o fac astfel încât elevii mei să înțeleagă și beneficiile unor timpuri „altfel“. Adeseori, la istorie, punem accent pe multiperspectivitatea acestei științe – istoria poate fi privită din mai multe perspec­tive, astfel încât unui eveniment care la prima vedere este privit și declarat clar de natură negativă i se poate identifica cel puțin și o tușă pozitivă. Iar acum era timpul ca ceea ce am învățat de-a lungul orelor să ne fie punct de pornire în tendința noastră de a ne adapta momentelor pe care urma să le trăim și cărora trebuia nu numai să le supraviețuim ci, la finalul acestora, să ne declarăm învingători, să performăm.

Pentru Colegiul Național Matei Basarab din București performanța este echivalentă cu spiritul despre care vă povesteam mai sus, spiritul „mateist“ care inundă mintea și sufletele elevilor și dascălilor noștri, indiferent de timpurile trăite. Așa s-au obișnuit locatarii vremelnici ai acestui colegiu bucureștean de prestigiu. Și nu de ieri sau azi, ci de peste 150 de ani. Un veac și jumătate de rezultate înalte care să spună fiecărei generații în parte că aici, în colegiul nostru drag, e loc pentru învățătură, pentru activități formale și nonformale, pentru proiecte în care suntem implicați cu mintea și sufletul pentru binele comunității școlare în care am ales să ne petrecem frumoșii ani de liceu.

Și, fără falsă modestie, vârful performanței în CNMB este ocupat de disciplina istorie. Rezultatele înregistrate de-a lungul timpului au demonstrat acest fapt. Cele mai bune medii la examenul național de Bacalaureat, premii națio­nale la sesiunile de referate și comunicări științifice, elevi calificați, în fiecare an, la faza națională a Olimpiadei de Istorie, concursuri și proiecte naționale și internaționale câștigate etc. Cu adevărat, ca­tedra de istorie din CNMB trebuia să își dovedească valoarea și în timpuri „altfel“.

Trebuia pusă la cale o strategie, istoria ne învață cum marii învingători își fac un plan de „atac“ atunci când sunt nevoiți să facă față unei/unor provocări. Era nevoie să identificăm nevoile elevilor, dar și ale noastre, profesorii catedrei de istorie. În principal, era imperios necesar să accesăm o platformă online și, mai apoi, să dezvoltăm strategia necesară performanței școlare pentru elevii noștri.

Managementul colegiului nostru a acționat în acest sens și, până la finalul lunii martie 2020, a creat platforma și datele necesare pentru conturile elevilor și profesorilor din liceu. De-acum încolo, binomul elev-profesor avea la dispoziție aspectele tehnice necesare desfășurării în bune condiții a procesului educațional. De ce anume mai era nevoie pentru a face trecerea de la învățământul face-to-face la cel la distanță? Printre altele, de activarea competențelor tehnice/digitale, cu deosebire ale cadrelor didactice.

O lecție online nu este identică cu o lecție clasică, ținută în fața elevilor tăi, având „la purtător“ cunoștințele științi­fice și competențele pedagogice. De aici a venit provocarea. Elevilor noștri le era necesar ca dascălii lor să se reinventeze, să le ofere ceva valoros care să-i facă să rămână și prezenți dar, mai ales, concentrați în fața ecranelor. Și așa a început „cursa nebună“ de a învăța lucruri noi sau de a reactiva ceva ce poate ai învățat la un moment dat, dar care rămăsese undeva, ascuns în cortexul cerebral.

Noi, profesorii de istorie ai CNMB, am început să identificăm în nevoia noastră de formare profesională acele cursuri, workshop-uri, tutoriale etc. care să ne permită realizarea unor lecții valoroase pentru elevii noștri, pe care nu mai aveam posibilitatea să-i vedem decât prin intermediul sistemului online. Vreau să scot în evidență diversitatea cursurilor dedicate învățământului online de către Casa Corpului Didactic București și Ministerul Educației din Republica Moldova. De aici am învățat tehnici didactice noi atât pentru procesul de predare, cât, mai ales, pentru evaluarea elevilor noștri.

de Prof. Iuliana Maria Căplescu – Colegiul Național Matei Basarab, București

Articolul integral poate fi citit în revista Tribuna Învățământului nr. 20-21 / august-septembrie 2021