FSLI a solicitat ca, până la 1 decembrie 2017, să fie eliminate discriminările salariale şi  să fie modificată legea-cadru de salarizare
Cu prilejul Conferinţei Naţionale a Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, care s-a desfăşurat între 16 şi 18 noiembrie la Sinaia, reprezentanţii celor aproape 200.000 de dascăli din întreaga ţară au redactat o rezoluţie spre a fi transmisă Ministerului Educaţiei Naţionale, Guvernului României, Parlamentului şi tuturor partidelor politice parlamentare. Documentul elaborat vine într-un moment complicat pentru ţară, atât din punct de vedere politic, cât şi economic, şi reprezintă un avertisment dur lansat întregii clase politice faţă de problemele grave din învăţământul românesc. FSLI atrage atenţia că învăţământul este un sector vital pentru orice stat civilizat şi că investiţia în educaţie este un câştig real, nici pe departe o pierdere.
Acest semnal de alarmă pe care cea mai mare federaţie sindicală din România îl trage, poate în al 12-lea ceas, poate fi citit integral în cele ce urmează. (M.G.)
REZOLUŢIA Adoptată de Conferinţa Naţională a Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ
 Delegaţii la Conferinţa Naţională a Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, desfăşurată în perioada 16-18 noiembrie 2017, la Sinaia, reprezentanţii celor aproximativ 165.000 de membri ai organizaţiilor sindicale afiliate constată că:

1. Statutul social al personalului didactic este departe de cel din alte ţări, din cauza salariilor încă foarte mici raportate la costurile vieţii. Aceasta a generat un proces de migrare masivă, fie în afara ţării, fie către alte domenii mult mai atractive din punct de vedere financiar şi încadrarea în învăţământ a cadrelor didactice necalificate, cu impact negativ în întreaga societate;
2. În ultimii 27 de ani, guvernele României au practicat, în mod constant, o politică de subfinanţare cronică a sistemului de învăţământ, alocând pentru acest domeniu strategic fonduri iresponsabil de mici, în jurul a 3% din PIB, în timp ce media în Uniunea Europeană este de aproximativ 5,3%;
3. Şcoala românească este din ce în ce mai neatractivă pentru un procent mare de elevi, deoarece competenţele dobândite la absolvirea studiilor nu le permit integrarea socio-economică, în contextul unei pieţe a forţei de muncă tot mai complexe;
4. Baza materială din unităţile de învăţământ este departe de standardele internaţionale în domeniu;
5. Suportul legislativ ce reglementează organizarea şi funcţionarea sistemului de învăţământ a cunoscut nepermis de multe modificări, lipsind sistemul de stabilitate şi predictibilitate, bulversând deopotrivă atât elevii, părinţii, cât şi dascălii, adoptă rezoluţia „Investiţia în Educaţie, câştig garantat!“ şi solicită:
6. a) Soluţionarea, până la data de 1 decembrie 2017, a problemei reîncadrării salariaţilor din învăţământ, în sensul eliminării actualelor discriminări create din cauza interpretării eronate a prevederilor Legii Nr. 153/2017. Singura variantă care poate rezolva această situaţie este aceea de a se accepta ca salariile de bază pentru salariaţii din învăţământ să fie stabilite prin înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare prevăzuţi de legea mai sus amintită, corespunzători gradaţiei de vechime pentru fiecare salariat în parte, cu valoarea salariului minim brut pe economie aferent anului 2017;
7. b) Modificarea actualei legi-cadru de salarizare, în sensul majorării coeficienţilor de ierarhizare pentru personalul didactic, inacceptabil de mici, astfel încât acest domeniu să devină o opţiune pentru tinerii care posedă calităţile necesare practicării acestei nobile meserii;
8. Respectarea prevederilor art. 8 al Legii Educaţiei Naţionale Nr. 1/2011 referitoare la alocarea a unui procent de minimum 6% din PIB pentru educaţie, condiţie esenţială de care depinde dezvoltarea sistemului de învăţământ şi evoluţia întregii societăţi româneşti;
9. Analizarea cu obiectivitate a actualelor programe şcolare, pentru identificarea tuturor lacunelor acestora, astfel încât modificările propuse să conducă la corelarea competenţelor dobândite, cu exigenţele impuse de realităţile economiei româneşti. Numai aşa absolvenţii se vor putea integra pe piaţa muncii. Îmbunătăţirea inserţiei profesionale a elevilor va conduce, în timp, la creşterea prestigiului cadrelor didactice, a şcolii româneşti în ansamblul ei;
10. Alocarea de fonduri de la bugetul de stat, în special pentru comunităţile locale care nu dispun de resurse financiare, pentru aducerea infrastructurii şcolare la standarde internaţionale, care să creeze condiţiile necesare desfăşurării unui învăţământ de calitate pentru toţi copiii acestei ţări.
11. a) Elaborarea unei noi legi a educaţiei naţionale, care să fie astfel gândită încât să aibă stabilitate cel puţin pentru un ciclu complet de învăţământ;
12. b) Demararea negocierilor pentru o lege distinctă privind Statutul personalului didactic.

Prezenta rezoluţie va fi transmisă Ministerului Educaţiei Naţionale, Guvernului României, Parlamentului României şi tuturor partidelor politice parlamentare. (FSLI)