„Nimic nu este mai puternic decât o idee căreia i-a venit vremea”. (Victor Hugo)
Şcoala Primară Montessori, din Bucureşti, a fost gazda şi organizatoarea simpozionului naţional cu tema „Învăţarea interdisciplinară în viziunea alternativelor educaţionale”, care a avut loc în perioada ianuarie – mai 2016. Simpozionul s-a desfăşurat în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi Casa Corpului Didactic, fiind coordonat de compartimentul învăţământ particular şi alternative educaţionale. Un rol deosebit l-au avut partenerii din alternativele educaţionale Waldorf, Montessori, Reggio Emilia, Freinet, Step-by-Step, Planul Jena, din învăţământul preuniversitar particular şi cel de stat.
Scopul acestor întâlniri a fost schimbul de experienţă atât în domeniul conţinuturilor ştiinţifice ale fiecărei alternative, cât şi al bunelor practici care vizează învăţarea interdisciplinară. Prin prezentări şi activităţi demonstrative, cadrele didactice au avut ocazia să-şi îmbunătăţească experienţa în lucrul cu copiii, familiarizându-se cu strategii şi practici care aparţin artei predării, cultivând o nouă viziune asupra dezvoltării şi devenirii fiinţei umane. Cu toate că fiecare alternativă are specificul ei bine conturat, abordarea holistică a educaţiei, centrarea pe nevoile individuale ale copilului în funcţie de vârstă şi de evoluţia personală sunt elemente comune.
Rând pe rând, reprezentanţi de bază ai fiecărei alternative au adus în faţa participanţilor caracteristici specifice alternativelor prezentate, dar şi puncte comune în domeniul strategiilor didactice. Centrarea pe copil şi învăţarea interdisciplinară se impun tot mai mult în actul didactic şi fac accesibil şi motivaţional actul de învăţare din partea elevilor. Creativitatea profesorului presupune o largă pregătire în toate domeniile, dar şi o finalizare, respectând conceptele de bază din Legea învăţământului şi documentele elaborate de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei.
Ca să o cităm pe doamna profesor Nicoleta Măceşanu, participantă la simpozion, „ceea ce uneşte toate alternativele e de fapt o atitudine diferită faţă de relaţiile de bază din orice proces de educaţie şi conştientizarea acestor relaţii”.
În relaţia profesor-copil, profesorul nu este autoritatea supremă şi deţinătorul răspunsului corect, ci un facilitator care îl ghidează pe copil către răspunsul căutat, respectându-i dreptul de a avea o opinie proprie, de a descoperi, libertatea de a greşi, dreptul la independenţă (de mişcare fizică, de ritm de asimilare de cunoştinţe).
Ceea ce face posibilă interdisciplinaritatea este mediul, care presupune o pregătire minuţioasă din partea adultului. Mediul educă în simbioză cu profesorul dacă este organizat astfel încât să servească finalităţilor educaţiei. Principiul învăţării integrate, globale şi abordarea interdisciplinară a unor conţinuturi din mai multe sfere ale cunoaşterii studiate la grădiniţă/şcoală pot fi greu de pus în practică. Este nevoie de creativitate pentru procesul de cercetare, concepţie şi creare efectivă a materialelor didactice în spiritul interdisciplinarităţii.
Acesta este unul din rolurile principale ale profesorului din alternative: de a înţelege legătura profundă dintre fiecare materie predată şi contextul concret al vieţii de zi cu zi, a interconexiunii dintre conceptele regăsite în materiile predate distinct la şcoală, astfel încât copilul să primească o privire de ansamblu a universului, ca o unitate dinamică în care totul se află în interdependenţă. „Mesajul transmis atât copiilor, cât şi părinţilor este că, de fapt, viaţa şi realitatea oferă cel mai mult şi mai variat material didactic”, spunea aceeaşi participantă la simpozion.
Deşi a fost conceput ca un simpozion centrat pe interdisciplinaritate, toate alternativele au legat acest concept şi de concepţia despre rolul şcolii în viaţa copilului, obiectivul final al actului educaţional, organizarea mediului, folosirea resursei timp, lipsa manualelor standard, rolul profesorului în procesul didactic, sistemul de evaluare.
Ne-am propus ca în anul şcolar următor să continuăm întâlnirile într-un mod mult mai aplicat pe tehnici specifice utilizate la clasă şi să edităm un ghid de bune practici, la realizarea căruia să contribuie practicieni din toate alternativele educaţionale din învăţământul românesc. Activităţile din cadrul simpozionului au promovat în mare măsură deschiderea spre practică, caracterul aplicativ al conţinuturilor vehiculate, astfel că obiectivul realizării unui ghid se înscrie firesc în atmosfera de înalt profesionalism promovată de lectorii şi cursanţii participanţi. Fiecare alternativă, prin reprezentanţii săi, va contribui la elaborarea ghidului cu exemple de bune practici, oferind perspective multiple în abordarea unei liste de conţinuturi prestabilite, cu valorizarea specificului alternativelor educaţionale.
Astfel, ghidul va constitui un instrument de lucru util atât pentru practicienii din învăţământul tradiţional, cât şi din cel alternativ.
Filozofia şi practica fiecărei alternative educaţionale aduce o plusvaloare demersului paideutic, oferind experienţe de învăţare care permit elevilor să devină, să se formeze pentru sine şi pentru viaţă.
Vrem să mulţumim tuturor celor care s-au implicat şi cu sufletul, nu numai cu o foarte bună organizare a mediului şi a prezentărilor:
Organizatori: ISMB; prof. Gabriel Vrânceanu, director CCD; Iliana Dumitrescu, profesor metodist CCD; prof. Mariana Voiculescu, director Şcoala Montessori, din Bucureşti, trainer Waldorf; prof. Ana-Maria Brezniceanu, fondator Şcoala Montessori, din Bucureşti.
Invitaţi speciali: prof. dr. Gheorghe Felea, consilier superior la Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice; prof. dr. Crenguţa-Lăcrămioara Oprea, director al Masterului de Pedagogii Alternative şi Artă Teatrală din cadrul FPSE, Universitatea Bucureşti; prof. dr. Monica Cuciureanu, preşedinte al Asociaţiei Planului Jena, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei.
Din partea alternativelor: Freinet – prof. Mariana Bândea, preşedintele Asociaţiei Române pentru o Şcoală Modernă Celestin Freinet, prof. dr. Adelina Iacob şi cadrele didactice participante din judeţul Oradea; Montessori – prof. Ana-Maria Brezniceanu, Daria Fînaru, Florina Silivestru, din Bucureşti; Reggio Emilia – prof. Andrada Militaru şi cadrele didactice participante din judeţul Ilfov; Planul Jena – prof. Nina Beldie, Maria Suditu şi cadrele didactice participante din Râmnicul Sărat, judeţul Buzău; Step-by-Step – prof. Coziana Zaharia, Mihaela Bundacu şi cadrele didactice participante din Bucureşti; Waldorf – prof. Mariana Voiculescu, Cristina Hodjilă.
Prof. Mirela Nicoleta CRAIU,
Inspector şcolar pentru învăţământ particular şi alternative educaţionale, ISMB
