Prezentarea de către Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB) a Raportului privind Starea Învăţământului pe anul şcolar 2017‑2018 şi a direcţiilor de acţiune în continuare a ieşit din rutina bilanţurilor şi a proiectelor, putând fi socotită o veritabilă oglindă a sistemului nostru educaţional prin aria cuprinderii, diversitatea perspectivelor şi caracterul reprezentativ al datelor furnizate. Totodată, desfăşurarea evenimentului în Aula Magna a Universităţii Politehnica din Bucureşti, cea mai nouă investiţie într‑un areal emblematic al educaţiei şi cercetării de nivel foarte înalt, a accentuat stringenţa legăturii dintre învăţământul preuniversitar şi învăţământul superior. Semnificaţia de reper a momentului a fost întărită prin derularea lui sub auspiciile Centenarului Marii Uniri.
Capitala nu mai are, practic, necalificaţi la catedră
Din diversitatea datelor prezentate de ISMB, este de reţinut că, în anul şcolar trecut, învăţământul bucureştean a cuprins 247.734 de elevi şi de preşcolari, în 420 de unităţi. Pe cicluri de învăţământ, au fost 83.364 de elevi la ciclul primar,  56.628 de elevi la gimnaziu, 62.076 de elevi la liceu. Cu o apreciere de ansamblu la nivelul ultimului deceniu, se constată o creştere a numărului de licee: de la 41 în anul şcolar 2010‑2011 la 50 în anul şcolar trecut.
Este de remarcat acoperirea necesarului de cadre didactice practic în proporţie de 100% cu personal calificat: „98,26%, la începutul anului școlar (procent care a crescut pe parcursul anului școlar). Din cele 273 de cadre didactice care nu au avut studii corespunzătoare postului solicitat, 156 aveau studii superioare finalizate, 55 erau în curs de calificare și 62 studii medii“. Cu totul, pe 16.854,39 norme/posturi didactice, au fost încadraţi în norma de bază 11.591,99 titulari.
ISMB, garanția unui sistem educațional de calitate
În calitate de inspector şcolar general al municipiului Bucureşti, prof. Ioana Mihaela Neacşu a reiterat misiunea ISMB, care este aceea de a asigura „activități de îndrumare, coordonare și control la cele mai înalte standarde profesionale pentru instituțiile de educație și formare profesională în scopul creșterii calității serviciilor educaționale, îmbunătățirii și eficientizării continue a sistemului educațional din municipiul București, racordării sistemului educațional bucureștean la sistemele educaționale europene“. Asigurarea fermă, pe baza rezultatelor din anul şcolar trecut, cu deschidere spre anul şcolar în plină desfăşurare, a fost că „Inspectoratul Școlar al Municipiului București este o instituție care asigură garanția unui sistem educațional de calitate și o dimensiune europeană a actului educațional“.
Avem multe de rezolvat în ţara aceasta dezechilibrată din perspectiva sistemului educaţional
Dincolo de statistică se află acţiunea concretă, în folosul beneficiarilor direcţi ai educaţiei, elevii şi preşcolarii, precum şi a familiilor, a colectivităţii şi, până la urmă, a perspectivei de dezvoltare a Capitalei, a ţării. Din acest punct de vedere, semnificative sunt aprecierile, rezultatele, gândurile unor profesionişti ai mediului educaţional, ca şi ale unor parteneri ai şcolii, ale autorităţii publice locale direct răspunzătoare de unităţile învăţământului bucureştean şi ale decidenţilor asupra domeniului.
Reamintind că în şcolile bucureştene învaţă „10% din tot ceea ce înseamnă elevii din România“, senatorul prof. Liviu Marian Pop, preşedintele comisiei de profil, a apreciat că şcoala Capitalei poate fi socotită „reperul pe care Ministerul Educaţiei Naţionale, Parlamentul României, administraţiile locale trebuie să îl preia“. Argumentele dezvoltate în acest sens ţin de faptul că „avem multe lucruri de rezolvat în ţara aceasta, dezechilibrată din perspectiva sistemului educaţional. România putem spune că este puţin ruptă în două: în zona rurală, avem 1.600‑1.700 de unităţi administrativ‑teritoriale cu sub 300 de elevi. Şi în zona urbană, avem aproape 600 de unităţi şcolare care au încă sub 300 de elevi. Este o chestiune de management al primăriilor, al consiliilor judeţene, alături de inspectoratele şcolare“.
La rândul său, senatorul prof. univ. dr. ing. Ecaterina Andronescu a caracterizat drept importante datele furnizate de raportul ISMB şi a semnalat că „trebuie dezbătute în continuare, pentru a vedea împreună încotro mergem“. Referitor la conectarea acestor date cu cele din Monitorul educaţiei şi formării al Comisiei Europene, în care rata abandnului şcolar în România nu s‑a mai redus de mulţi ani, Ecaterina Andronescu a spus: „Cred că datele de abandon şcolar nu sunt bine gestionate şi sunt, după părerea mea, mai degrabă scoase de undeva din interior, fără o bază reală. Probabil că trebuie făcută o cercetare foarte serioasă în legătură cu abandonul şcolar“.
Stabilitatea cadrelor didactice şi mulţumirea părinţilor
O unitate de învăţământ cu frecvenţă la ore şi rezultate bune ale elevilor este Şcoala Gimnazială Liviu Rebreanu. „La noi, numărul de elevi şi numărul de clase sunt în creştere“, semnalează directoarea şcolii, prof. Augustina Maria Nicula. De asemenea, evidenţiază calitatea profesională foarte bună a cadrelor didactice: „Sunt titulari, majoritatea cu gradul I, cu gradul II, oameni care au venit şi au rămas în şcoală, ceea ce ne dă stabilitate, iar părinţii sunt mulţumiţi“.
Şcoala Gimnazială Nr. 95 se prezintă cu o performanţă adăugată în anul şcolar trecut rezultatelor care au impus‑o în topul învăţământului bucureştean: locul 2 la festivalul internaţional de film în care elevii şi profesorii lor, după cum subliniază prof. Mihaela Bazarciuc, directoarea şcolii, au făruit o reuşită promovare a literaturii române.
Siguranţa elevilor, pe primul plan
Primarul sectorului 5, Daniel Florea, a anunţat crearea la nivelul poliţiei locale a unui departament pentru combaterea violenţei în şcoli. 5.000 de elevi vor primi ceasuri cu buton de panică urmărite prin GPS, conectate la patru numere de telefon: trei ale unor persoane din familie şi unu de la  Poliţia Locală. În caz de nevoie, elevul apasă butonul, numerele sunt apelate succesiv până la primirea răspunsului de intervenţie.
Din sectorul 6, primarul Gabriel Mutu a anunţat susţinerea programului „Masa caldă“ pentru 6.000 de elevi. În acelaşi timp, „cresc alocările pentru modernizarea şi remodelarea unităţilor de învăţământ“.
Prof. Dragoş Florescu, consilier educativ la Primăria Sectorului 1, a prezentat programul „Grădiniţa pentru toţi“, în care părinţii copiilor nu plătesc niciun program opţional. De asemenea, a anunţat că primăria investeşte în săli de sport, în bazine de înot, cu precizarea că unde nu se pot construi săli, se instalează baloane peste terenuri sintetice.
Aprecierea unanimă a exponenţilor administraţiei publice locale a fost că „şcoala reprezintă motorul dezvoltării reale a tineretului şi ţării noastre“.
F. IONESCU