Interviu cu prof. Aura Danielescu, inspectorul școlar general al ISJ Timiș

Stimată doamnă inspector general, cel mai important proiect de formare a profesorilor, CRED, a fost demarat. Cum îl priviți dvs.? Ar putea fi CRED un pilon real al reformei educației românești? Ce șanse de reușită îi acordați? Inițiative similare au mai existat în decursul ultimilor douăzeci de ani… 
Județul Timiș este beneficiarul unui proiect de formare a profesorilor, proiectul CRED, implementat pe CCD Timiș,  cu o durată mare de implementare, un proiect sistemic ce ar putea avea ca rezultat un număr mare de profesori formați, profesori „actuali“, pregătiți pentru a face față provocării, a-l forma, la rândul său, pe elevul generației de astăzi și de mâine.
Problema manualelor este departe de a fi rezolvată, iar spectrul unui nou început de an școlar fără manuale își face simțită prezența la orizont. Curtea Constituțională a României a dat verdictul de neconstituționalitate hotărârii de guvern privind înființarea Editurii Didactice și Pedagogice. Există, în opinia dvs., pericolul amintit?
Manualele școlare sunt instrumente de lucru utile, fără a crea, în absența lor, un impediment în desfășurarea activității la clasă. Elevul de astăzi și profesorul pregătit pentru el nu au creat o dependență privind manualul școlar. Obligația noastră, ca formatori ai acestor copii, este de-ai determina pe elevi să ajungă acolo unde ne dorim, să-și dezvolte inteligența emoțională, creativă, atingând, evident, obiectivele programei școlare. Nu cântărește atât de mult „lecția“ din manual, cât modul în care profesorul este capabil să identifice materialul pe care-l va folosi la clasă, ce-l va ajuta pe el să-și atingă obiectivele propuse și pe elev, în cel mai plăcut mod, să-și însușească noul conținut. Acest lucru nu presupune că un manual este inutil. Dimpotrivă, el este instrumentul încă cel mai folosit de cadrul didactic, cel mai la îndemână, și, implicit, de elev. Doar că, în situația unor perturbații, a unor întârzieri lipsite de intenție, ne adaptăm, sunt convinsă, cu ușurință, avându-l, mereu, în centrul atenției pe elev.
O problemă care ne doare pe toți este dezechilibrul din ce în ce mai accentuat la nivelul pieței muncii. În acest context, învățământul dual-profesional este mai mult decât o necesitate, este o urgență de grad 0. Ce se întâmplă la nivelul județului Timiș? Există interes pentru această formă de învățământ de care piața muncii are atât de mare nevoie?
Învățământul profesional-dual a crescut, într-un mod frumos, în județul Timiș. A beneficiat de o promovare substanțială, de o popularizare eficientă în rândul factorilor interesați. Spre deosebire de anul școlar anterior, impactul promovării a fost mult mai evident și rezultatele pe măsură. Încrederea a crescut, înțelegerea „fenomenului“ învățământului dual s-a resimțit și campania de promovare a acestuia a avut rezultatul scontat. Numărul mare de clase prognozate a se realiza pentru anul școlar 2018-2019, atragerea mediului economic demonstrează faptul că și într-un județ ca Timiș, unde cuvântul „șomaj“ este aproape scos din vocabularul de bază, uzual, e nevoie de o pregătire și profesionalizare atentă, eficientă a viitorilor angajați. Angajatorul, fiind dispus să-și pregătească angajatul, de pe băncile școlii.
Cum reușește ISJ Timiș să se descurce cu plata salariilor angajaților din sistem? E greu, e ușor?
Județul Timiș este un județ aparte din multe puncte de vedere. Avem specificul nostru și acest lucru ne face să fim atât de speciali. Avem un rural, procentual, egal cu urbanul, la numărul unităților de învățământ, șapte minorități naționale și localități mici, cu natalitate scăzută, dar cu școli cu personalitate juridică. Datorită specificității noastre, în mod evident, costul standard nu reușește să acopere necesarul de cheltuieli. Analiza atentă, respectarea celor trei „E“, în administrarea fondurilor: economic, eficient și eficace, ne va ajuta să identificăm cele mai optime soluții, să ne diminuăm deficitul prin măsuri concrete ce nu vor afecta angajații, dar ne vor ajuta să obținem diferența de sume rezultate din redistribuiri de la alte județe.
Ați amintit de costul standard pe elev, una dintre cele mai serioase probleme cu care ne confruntăm. Ce se întâmplă la nivelul județului Timiș?
Întâmplător sau nu, în calitate de reprezentant al județului Timiș, fac parte din Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar, grup de lucru înființat la nivelul MEN. Particip la ședințele de lucru, la analizele efectuate și sunt convinsă că se vor găsi soluții, în cel mai scurt timp posibil, pentru ajustarea coeficienților și determinarea unui cost standard corect, cost ce va avea în vedere particularitățile județelor, tipurilor de clase/formațiuni de studii și situațiile excepționale. Au trecut câțiva ani de când experimentăm un cost standard  calculat sub forma actuală și consider că e momentul să îl adaptăm, având în spate o experiență și situații diferite, generate.
Cum s-au descurcat elevii timișeni la simulările din această primăvară?
Simulările examenelor naționale nu ne-au situat în ierarhia județelor pe un loc de cinste, din păcate. Cu toate acestea, din experiența anilor anteriori, județul nostru, datorită faptului că dificultatea subiectelor este o provocare pentru elevi, reușește, procentual, să se situeze sub ceea ce obțin la evaluările efective. E un exercițiu ce ne prinde bine tuturor. E un moment de cumpănă, care ne determină pe toți să ne mobilizăm. Pe elevi, pe părinți și, nu în ultimul rând, pe noi, cadrele didactice.
În încheiere, ce sperați de la examenele naționale care bat la ușă, doamnă inspector general?
De la examenele naţionale am așteptări mari. Nu de la ele, efectiv, ci de la elevii noștri, de la colegii mei. Sper să reușim să-i ridicăm pe copii cât mai sus posibil, să-i ajutăm să-și împlinească visul de adolescenți, să „zboare“ spre cele mai bune unități de învățământ, spre cele care pot să le răspundă dorințelor lor.
Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU