Din perspectiva învățământului preuniversitar, România se menține sub media internațională la matematică și la științe, arată studiul Tendințe în domeniul Studiilor Matematice și Științifice Internaționale – TIMSS 2019, confirmând o stare persistentă de ani de zile. Rezultatele pentru România ale studiului au fost prezentate de specialiști în științele educației și în testare educațională de la Universitatea din București în conferința „Învățământul preuniversitar românesc sub lupa TIMSS 2019. Direcții de acțiune pentru politicile educaționale din România”, găzduită de prof. univ. dr. Marian Preda, rectorul Universității din București, precum și de mai mulți membri ai echipei care a coordonat studiul: prof. univ. dr. Dragoș Iliescu, cadru didactic la FPSE a UB și coordonatorul național al proiectului, prof. univ. dr. Lucian Ciolan, prorector al UB, reprezentantul României în Consiliul General IEA și președinte al Asociației Române de Cercetare în Educație (ARCE), prof. univ. dr. Romiță Iucu, cadru didactic la FPSE și președinte al Consiliului de Orientare și Analiză Strategică al UB; au participat consilierul prezidențial pentru educație și cercetare, Ligia Deca, ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, reprezentanți ai organizațiilor care au finanțat și sprijinit derularea studiului, UMPFE – Ministerul Educației prin proiectul ROSE și RAF – Romanian American Foundation.
Analfabetism numeric la clasa a VIII-a
Reținem din rezultatele studiului: „La matematică și științe, scorurile obținute de elevii români de clasa a VIII-a la testele TIMSS nu s-au modificat semnificativ în ultimii 20 de ani (matematică: 479 puncte în 2019, 474 puncte în 1995; științe: 470 puncte în 2019, 471 puncte în anul 1995). Totuși, la matematică se observă o recuperare de 21 de puncte față de minimul istoric înregistrat în anul 2011 (458 puncte), atins după începutul scăderii observat în anul 2007. Această evoluție nu este valabilă în cazul științelor, unde rezultatele nu indică nicio schimbare de la începutul măsurărilor IEA. Ca atare, distribuția performanței rămâne o problemă majoră pentru sistemul educațional românesc. Aproape un sfert dintre elevii români nu reușesc să atingă criteriile minime de performanță la matematică și la științe”.
Studiul arată că 22% din populația școlară de clasa a VIII-a dovedește „analfabetism numeric”; 48% dintre cei în această situație se află sub nivelul mediu-funcțional de performanță.
În aceeași proporție de 22%, la aceeași categorie de elevi, se constată analfabetism științific; este „cel mai mare procent dintre țările europene evaluate”. 51% dintre elevi se situează sub nivelul mediu-funcțional de performanță.
O cauză enunțată de studiu „este lipsa sau calitatea inadecvată a resurselor pentru asigurarea unui proces educațional coerent. De exemplu, România se află pe ultimele locuri dintre țările evaluate la accesul la tehnică de calcul sau la numărul de laboratoare științifice: aproape 40% dintre copiii noștri au un acces redus sau deloc la acestea. Ca o consecință, 20% din copii nu au văzut nici măcar un singur experiment de-a lungul educației lor, iar alți 36% dintre copii au realizat un experiment științific doar de câteva ori pe an.
Recomandări ale specialiștilor în științele educației și în testare educațională de la Universitatea din București
Specialiștii în științele educației și în testare educațională de la Universitatea din București formulează mai multe recomandări, structurate sub forma a cinci zone prioritare de acțiune: „Echitatea sistemului educațional, Recrutarea, formarea inițială și continuă a profesorilor și serviciile de sprijin educațional, Climatul și mediul de învățare, Experiențele de învățare și interacțiunile din clasă și infrastructura educațională și resursele”. În esență, specialiștii semnalează și recomandă:
„Distanța mare dintre procentul relativ ridicat al elevilor cu rezultate scăzute și cei cu performanțe de nivel înalt (de exemplu, la matematică, 15% dintre copii au avut dificultăți în a rezolva sarcinile propuse, în timp ce 3% dintre ei au scoruri ridicate, peste 650) este un indicator clar că România se plasează în grupul țărilor puțin eficiente în promovarea echității în educație. Astfel, pentru a crește capacitatea sistemului de învățământ românesc de a promova abordări echitabile, specialiștii din cadrul FPSE propun dezvoltarea de programe de educație remedială pentru elevii cu dificultăți, familiarizarea cadrelor didactice cu programele de intervenție personalizată (de tipul design universal pentru învățare) care să susțină potențialul fiecărui elev, dezvoltarea de sisteme de monitorizare a frecvenței și participării școlare a elevilor (mecanisme de avertizare timpurie în educație/MATE) care să permită identificarea din timp a celor aflați în situație de risc de abandon, dar și dezvoltarea de mecanisme pentru atragerea de profesori calificați în aceste zone, pentru susținerea și motivarea acestora.
Datele agregate, atât la nivelul profesorilor de științe, cât și al celor de matematică, reprezintă un semnal de alarmă cu privire la asigurarea în timp a bazinului de profesori din învățământul gimnazial pentru aceste discipline. Aproximativ jumătate dintre profesorii de științe au peste 50 de ani (40.6%), respectiv 60 de ani (14.3%), aproximativ jumătate dintre profesorii de matematică au vârste peste 50 de ani (47%), iar tinerii care aleg o carieră didactică în domeniu sunt foarte puțini (1.89%).
Având în vedere aceste date, echipa care a coordonat implementarea studiului TIMSS în România propune o abordare strategică a recrutării de profesori calificați la matematică și științe, prin încurajarea opțiunii pentru profesia didactică încă de la nivelul formării inițiale. De asemenea, masteratele didactice ar trebui să ofere anual granturi de studii pentru a acoperi necesarul de profesori. Componenta de metodologie de predare/învățare ar putea fi susținută puternic la nivelul cadrelor didactice prin cursuri centrate pe metodologii de tip învățare bazată pe investigație (inquiry learning), dezvoltarea gândirii critice și service learning. Un instrument foarte puternic care poate fi utilizat îl reprezintă grupurile facilitate de practicieni reflexivi care practică învățarea colegială (peer learning). Această modalitate de învățare laterală, bazată pe experiențe și practici relevante, poate fi utilizată atât pentru profesori, cât și pentru managerii școlari.
În privința elevilor, aproximativ 15% dintre aceștia nu se simt în siguranță atunci când sunt la școală, iar problemele se observă și din răspunsurile directorilor de școală. Unul din trei directori afirmă că în școala sa există probleme cu actele de vandalism (36,85%) sau cu furturile (22,63%). Pentru dezvoltarea unui mediu educațional sigur atât pentru elevi, cât și pentru cadrele didactice, specialiștii în științele educației și în testare educațională de la Universitatea din București recomandă implicarea directorilor, cu ajutorul consilierului școlar și al profesorilor diriginți, în proiectarea unor programe de sprijin menite să identifice elevii cu risc de comportament violent sau a celor care pot deveni victime, lansarea unor programe instituționale de prevenție, prin care incidența comportamentelor violente din școli poate fi redusă, precum și creșterea numărului de consilieri, psihologi școlari și profesori de sprijin pentru elevii CES, care să asigure asistență psihopedagogică în școli.
În ceea ce privește experiențele de învățare și interacțiunile din clasă, direcțiile de acțiune propuse de specialiștii în științele educației și în testare educațională de la UB vizează reconsiderarea atitudinii elevilor față de matematică și științe prin redefinirea statutului disciplinei din perspectiva asocierii preponderente a acesteia cu dimensiunea sa aplicativă și de carieră, încurajarea și sprijinirea învățării bazate pe descoperire, ca premisă pentru asigurarea succesului școlar în cazul disciplinelor aplicate, dar și promovarea reală a autonomiei și gândirii critice în spațiul educațional.
Nu în ultimul rând, specialiștii propun asigurarea resurselor digitale pentru derularea activităților de matematică și științe, având în vedere faptul că mulți dintre elevii chestionați au declarat că nu au calculatoare disponibile pentru a le utiliza la orele de matematică (69%) sau științe (59%). De asemenea, instituțiile de învățământ ar trebui să amenajeze spații dedicate experiențelor practice și să sprijine cadrele didactice în efectuarea de experimente, dar și să regândească ideea de program școlar – cu integrarea în program a orelor de teme și a infrastructurii pentru masă”.
