Țara noastră continuă să se plaseze la matematică și la științe sub media internațională de 500 de puncte
Specialiștii în științele educației și în testare educațională de la Universitatea din București au prezentat, joi, 10 iunie, în cadrul unui eveniment organizat online, rezultatele pentru România ale studiului „Tendințe în domeniul Studiilor Matematice și Științifice Internaționale” – TIMSS 2019.
Bazată pe principalele rezultate și concluzii privind sistemul românesc de învățământ evidențiate de TIMSS 2019, discuția a acordat o importanță deosebită recomandărilor pe care specialiștii în educație de la UB le fac în vederea îmbunătățirii situației actuale.
Astfel, potrivit comunicatului biroului de presă al UB, rezutatele TIMSS arată că țara noastră continuă să se plaseze, la matematică și la științe, sub media internațională de 500 de puncte, poziție rămasă neschimbată de când România participă la aceste studii.
Concret, la matematică și științe, scorurile obținute de elevii români de clasa a VIII- nu s-au modificat semnificativ în ultimele două decenii (matematică: 479 puncte în 2019, 474 puncte în 1995; științe: 470 puncte în 2019, 471 puncte în anul 1995). Totuși, specialiștii în educație de la UB observă faptul că, la matematică, se observă o recuperare de 21 de puncte față de minimul istoric înregistrat în anul 2011 (458 puncte), atins după începutul scăderii observat în anul 2007. Această evoluție nu este valabilă în cazul științelor, unde rezultatele nu indică nicio schimbare de la începutul măsurărilor IEA, se mai pune în comunicat. Ca o concluzie, aproape un sfert dintre elevii români nu reușesc să atingă criteriile minime de performanță la matematică și la științe.
Raportul a mai evidențiat existența unui „analfabetism numeric” la 22% din populația școlară de clasa a VIII-a; un procent de 48% dintre acești elevi se află sub nivelul mediu-funcțional de performanță, cu mențiunea că analfabetismul numeric este disproporționat de mare: jumătate din țările participante nu ating 13%. Același procent de 22% reprezintă și cota de „analfabetism științific” în cadrul populației școlare de clasa a 8-a, cel mai mare procent dintre țările europene evaluate.
Studiul mai arată că 51% din acești elevi se poziționează sub nivelul mediu-funcțional de performanță. Una dintre cauzele care stau la baza acestor rezultate slabe este lipsa sau calitatea inadecvată a resurselor pentru asigurarea unui proces educațional coerent. În acest sens comunicatul arată că România se află pe ultimele locuri dintre țările evaluate la accesul la tehnică de calcul sau la numărul de laboratoare științifice: aproape 40% dintre copiii noștri au un acces redus sau deloc la acestea. Ca o consecință, 20% din copii nu au văzut nici măcar un singur experiment de-a lungul educației lor, iar alți 36% dintre copii au realizat un experiment științific doar de câteva ori pe an.
Pornind de la aceste concluzii, specialiștii în științele educației și în testare educațională de la Universitatea din București formulează câteva recomandări, structurate pe cinci zone prioritare de acțiune: Echitatea sistemului educațional, Recrutarea, formarea inițială și continuă a profesorilor și serviciile de sprijin educațional, Climatul și mediul de învățare, Experiențele de învățare și interacțiunile din clasă și infrastructura educațională și resursele.
Potrivit aceluiași studiu, distanța mare dintre procentul relativ ridicat al elevilor cu rezultate scăzute și cei cu performanțe de nivel înalt (de exemplu, la matematică, 15% dintre copii au avut dificultăți în a rezolva sarcinile propuse, în timp ce 3% dintre ei au scoruri ridicate, peste 650) este un indicator clar că România se plasează în grupul țărilor puțin eficiente în promovarea echității în educație.
Specialiștii în educație și în testare din cadrul UB atrag atenția asupra faptului că datele agregate, atât la nivelul profesorilor de științe, cât și al celor de matematică, reprezintă un semnal de alarmă în ceea ce privește asigurarea în timp a bazinului de profesori din învățământul gimnazial pentru aceste discipline. Aproximativ jumătate dintre profesorii de științe au peste 50 de ani (40.6%), respectiv 60 de ani (14.3%), aproximativ jumătate dintre profesorii de matematică au vârste de peste 50 de ani (47%), iar tinerii care aleg o carieră didactică în domeniu sunt foarte puțini (1.89%).
Având în vedere aceste date, echipa care a coordonat implementarea studiului TIMSS în România propune o abordare strategică a recrutării de profesori calificați la matematică și științe, prin încurajarea opțiunii pentru profesia didactică încă de la nivelul formării inițiale. De asemenea, masteratele didactice ar trebui să ofere anual granturi de studii pentru a acoperi necesarul de profesori.
În privința elevilor, aproximativ 15% dintre aceștia nu se simt în siguranță atunci când sunt la școală, iar problemele se observă și din răspunsurile directorilor de școală. Unul din trei directori afirmă că în școala sa există probleme cu actele de vandalism (36.85%) și cu furturile (22.63%).
În comunicatul UB se mai spune că, pentru dezvoltarea unui mediu educațional sigur atât pentru elevi, cât și pentru cadrele didactice, specialiștii în științele educației și în testare educațională de la Universitatea din București recomandă implicarea directorilor, cu ajutorul consilierului școlar și al diriginților în proiectarea unor programe de sprijin menite să identifice elevii cu risc de comportament violent sau a celor care pot deveni victime, lansarea unor programe instituționale de prevenție, prin care incidența comportamentelor violente din școli poate fi redusă, precum și creșterea numărului de consilieri, psihologi școlari și profesori de sprijin pentru elevii CES, care să asigure asistență psihopedagogică în școli.
În ceea ce privește experiențele de învățare și interacțiunile din clasă, direcțiile de acțiune propuse de specialiștii în științele educației și în testare educațională de la UB țintesc reconsiderarea atitudinii elevilor față de matematică și de științe, prin redefinirea statutului disciplinei din perspectiva asocierii preponderente a acesteia cu dimensiunea sa aplicativă și de carieră, încurajarea și sprijinirea învățării bazate pe descoperire, ca premisă pentru asigurarea succesului școlar în cazul disciplinelor aplicate și, nu în ultimul eând, promovarea reală a autonomiei și gândirii critice în spațiul educațional.
Nu în ultimul rând, specialiștii propun asigurarea resurselor digitale pentru derularea activităților de matematică și științe, având în vedere faptul că mulți dintre elevii chestionați au declarat că nu au calculatoare disponibile pentru a le utiliza la orele de matematică (69%) sau științe (59%). De asemenea, instituțiile de învățământ ar trebui să amenajeze spații dedicate experiențelor practice și să sprijine cadrele didactice în efectuarea de experimente, dar și să regândească ideea de program școlar – cu integrarea în program a orelor de teme și a infrastructurii pentru masă.
Rezultatele studiului TIMSS 2019 au fost prezentate în cadrul conferinței „Învățământul preuniversitar românesc sub lupa TIMSS 2019. Direcții de acțiune pentru politicile educaționale din România”, găzduită de prof. univ. dr. Marian Preda, rectorul Universității din București, precum și de mai mulți membri ai echipei care a coordonat studiul (prof. univ. dr. Dragoș Iliescu, cadru didactic la FPSE a UB și coordonatorul național al proiectului, prof. univ. dr. Lucian Ciolan, prorector al UB, reprezentantul României în Consiliul General IEA și președinte al Asociației Române de Cercetare în Educație (ARCE), și prof. univ. dr. Romiță Iucu, cadru didactic la FPSE și președinte al Consiliului de Orientare și Analiză Strategică al UB).
La eveniment ai mai fost prezenți consilierul prezidențial pentru Educație și Cercetare, Ligia Deca, ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, și reprezentanți ai organizațiilor care au finanțat și sprijinit derularea studiului, UMPFE – Ministerul Educației, prin proiectul ROSE și RAF – Romanian American Foundation, se mai spune în comunicat.
