Sistemul de învățământ austriac funcționează în baza unui cadru legal de reglementare și de responsabilități pe două paliere: la nivel național este definit un cadru general raportat la prevederile Constituției, care include domeniile organizării sistemului și a procesului educativ public și privat, legea salarizării și pensionării în sistemul de învățământ; pe provincii, detalierea legislației generale este realizată diferențiat, în atribuțiile autorităților regionale (provinciale) intrând și cele de legiferare, organizare și desfășurare a procesului de educație în creșe (nivel antepreșcolar, cu 2.185 de unități, dintre care 967 în sistemul public și 1.218 în sistem privat) și în grădinițe (nivel preșcolar, unități cu personalitate juridică, cu 6.152 de unități, dintre care 3.684 în sistemul public și 2.468 în sistemul privat), niveluri considerate separat de ceea ce se definește ca sistem școlar (date publice corespunzătoare anului școlar 2018-2019).
Caracteristici ale sistemului de educație
Formarea inițială a cadrelor didactice pentru învățământul preșcolar (grădinițe) se realizează în colegiile de formare a profesorilor pentru educație timpurie, pe o durată de 5 ani, cu certificare ISCED 3 pentru primii 3 ani și nivel 5 ISCED pentru ultimii 2 ani. Prin aceste colegii se asigură și formarea de tip secundar general superior și specializarea în domeniul pedagogiei, care implică participarea la stagii de pregătire practică aprofundată în instituții partenere de tip grădinițe. Ca alternativă la acest traseu, formarea inițială poate fi realizată și prin parcurgerea de programe de formare profesională post-secundare cu o durată de 4-6 semestre. În învățământul preșcolar există resursă umană de tip asistent pedagogic, a cărei formare inițială presupune participarea la cursuri suplimentare în cadrul colegiilor menționate. Admiterea la studiile universitare în colegiile specializate este condiționată de finalizarea învățământului secundar inferior și de susținerea și promovarea unui test aptitudinal (arte muzicale, vizuale, educație fizică și sport, abilități de comunicare și relaționare). Pe parcursul școlarizării în aceste colegii, promovarea anilor de studii necesită obținerea unor medii peste un anumit nivel, coborârea mediei sub nivelul stabilit implicând evaluări suplimentare (cu funcție de selecție) la limba germană, matematică și o limbă modernă.
Ca regulă, vârsta de început a educației școlare (înscriere în primul an al învățământului primar) este 6 ani. Din 2010, există obligația înscrierii și frecventării de către copiii de 5 ani a programelor educaționale în cadrul grădinițelor. Participarea la educația preșcolară obligatorie este gratuită, acoperind costurile unui program educațional și de îngrijire (minimum 20 de ore, maximum 4 zile/săptămână). Vârsta pentru frecventarea programelor educaționale în grădinițe este de 3-6 ani. Până la 5 ani, înscrierea în creșe și grădinițe este la decizia reprezentanților legali ai copiilor, înscrierea putând fi realizată în sistemul public sau în cel privat, foarte dezvoltat la inițiativa unor asociații, persoane private sau comunități religioase.
Din 2013, formarea inițială a profesorilor pentru învățământul primar și cel secundar presupune parcurgerea unor programe de licență și de masterat (nivel de calificare ISCED 6 și 7) în universități și în colegiile universitare specializate. Există programe academice pentru formarea profesorilor de învățământ primar, furnizate numai de colegiile universitare specializate, cu drept de desfășurare a activităților didactice pentru elevi de 6-10 ani. Pentru formarea profesorilor pentru învățământul secundar general teoretic (elevi de 10-19 ani), se oferă programe academice în universități și colegii universitare, cu specializare pentru diferitele discipline de învățământ. Pentru profesorii de învățământ secundar tehnic și profesional (elevi de 14-19 ani), se oferă programe academice prin colegiile universitare de profil (VET). Pentru disciplinele de învățământ din sfera vocațională (artistic), precum și pentru discipline de specialitate asociate calificărilor în activități economice și agricultură, formarea profesorilor se face prin universități artistice, de economie și prin colegii universitare de pedagogie agrară și de mediu.
Toate programele de formare a cadrelor didactice implică parcurgerea unui modul de introducere și orientare de 1 semestru academic. În plus, absolvenții programelor de licență și de master care se încadrează ca profesori sunt mentorați, în primul lor an de activitate la catedră, de către un profesor-mentor (an de inițiere).
Învățământul general obligatoriu este gratuit în condițiile înscrierii în unități de învățământ din sistemul public sau care beneficiază de finanțare din bugetul de stat (pentru care optează 90% dintre elevi) și cuprinde un parcurs de 9 ani cu debut în învățământul primar (4 ani, elevi cu vârste de 6-10 ani, cu posibilitatea unui an preșcolar pentru asigurarea unui nivel corespunzător de dezvoltare a copilului, care să-i permită un parcurs corespunzător în primii ani de învățământ primar), continuând cu învățământul secundar inferior obligatoriu (4 ani în școli generale și în școli secundare academice, nivel inferior), copiii având obligația frecventării programelor educaționale până la împlinirea vârstei de 15 ani. Gratuitatea studiilor este extinsă la nivel secundar superior și, parțial, la nivel universitar. Costurile pentru școlarizarea în sistem privat nu sunt exagerate (raportat la veniturile medii din Austria), cu excepția opțiunii de educație prin școlile internaționale, unde nivelul taxelor este considerat ca extrem de mare de către cetățenii cu nivel financiar mediu.
Absolventul de învățământ primar continuă traseul educațional la nivelul învățământului secundar inferior obligatoriu în școli secundare teoretice (Academic secondary school) sau în școli secundare generale. La toate nivelurile învățământului preuniversitar, anul școlar începe la 1 septembrie. Ca dimensiune instituțională, date publice la nivelul anului școlar 2018-2019 consemnează 106 unități private, 2.971 unități de învățământ primar, dintre care peste 95% (2.865) sunt școli în sistem public. Școlile secundare obligatorii (generale și pre-profesionale) sunt în număr de 1.272, dintre care 1.200 de unități în sectorul public și 72 de unități private.
Corespunzător atât întregului parcurs al învățământului general obligatoriu, cât și nivelului secundar superior, statul austriac asigură școlarizarea elevilor cu nevoi speciale/cerințe educaționale speciale în școlile speciale și, după caz, în sistem integrat, în școli generale. Date publice corespunzătoare anului 2018-2019 consemnează un total de 228 de școli speciale, dintre care 218 în sistemul public și 10 în sistemul privat. Formarea inițială a cadrelor didactice specializate în activități didactice pentru elevii cu cerințe și nevoi educaționale speciale se realizează tot prin colegii de formare a profesorilor pentru educație timpurie, cu parcurgerea unor programe academice de 3 ani, oferind calificarea necesară. Obținerea calificării este condiționată de finalizarea studiilor necesare obținerii calificării de profesor pentru învățământul preșcolar.
Adolescenții cu vârste între 15 și 18 ani care finalizează învățământul general obligatoriu trebuie să opteze fie pentru continuarea educației la nivel superior celui general, fie pentru filiera educației generale, fie pentru cea vocațională (învățământ secundar superior de maximum 5 ani programe de formare profesională).
Instituțiile de învățământ secundar superior sunt de următoarele tipuri:
– Școli secundare academice (4 ani de studiu, 351 de unități, dintre care 270 în sistemul public și 81 în sistem privat), colegii vocaționale (profesionale) pentru calificări profesionale de nivel 3-5 (3+2 ani de studiu) – ambele impunând la finalizarea studiilor susținerea unui examen de tip Bacalaureat (Matura), respectiv diplomă de certificare profesională (VET diploma examination); promovarea examenelor oferă dreptul de înscriere în învățământul superior pentru obținerea de calificări 6 (cu o structură de 6-8 semestre) și 7 (cu o structură de 2-4 semestre) în instituții de învățământ superior (universități) publice sau private, universități de științe aplicate (Fachhochschulen) sau colegii universitare pentru formarea inițială a cadrelor didactice – colegii pedagogice (University Colleges of Teacher Education); organizarea studiilor universitare este de tip Bologna, cu programe de licență (3 ani) urmate de programe de master (2 ani);
– Școli pentru calificări profesionale de nivel 3 (maximum 4 ani de studiu, cu posibilitatea continuării studiilor cu programe de formare profesională pentru certificare profesională de nivel 4 și 5), școli prin care se asigură educația și formarea personalului din domeniul sănătății, nivelurile 3 și 4 de certificare profesională, pe o perioadă de maximum 3 ani, precum și școli care pregătesc elevii pentru filiera vocațională (pre-vocational school), asigurând la final obținerea nivelului 3 general inclusiv pentru elevii proveniți din învățământul special și care se continuă cu școli vocaționale (profesionale) pentru ucenicie de maximum 4 ani, asigurând nivelul de calificare profesională 3, la absolvirea acestor tipuri de școli elevul urmând a susține examen de admitere în învățământul terțiar optând pentru cursuri la instituții de educație pentru obținerea de calificare profesională de nivel 5, la programe post-secundare de formare profesională de 4 semestre – nivel de calificare profesională 5, respectiv la școli pentru tehnicieni în diverse calificări (master-craftsmen, foremen, construction trades), cu certificare de nivel 5; finalizarea parcursului educațional preuniversitar în învățământul profesional și tehnic cu obținerea de calificare profesională presupune susținerea și promovarea examenului de matriculare, iar intrarea într-o formă de învățământ superior în domeniul VET este condiționată de examen de admitere diferențiat (pentru acces la universitate al persoanelor calificate, respectiv pentru alte categorii, care nu au obținut anterior calificare profesională), caz în care sunt necesare susținerea și promovarea unei probe de aptitudini; ca dimensiune instituțională, unitățile de învățământ profesional și tehnic sunt într-un total cumulat (pe tipuri de școli) în număr de aproximativ 1.000 de unități, dintre care aproximativ 700 de unități în sistemul public, restul în sistemul privat (date la nivelul anului școlar 2018-2019).
de Gabriel Vrînceanu – profesor
Articolul integral poate fi citit în numărul 13 al revistei Tribuna Învățământului
