Interviu cu prof. univ. dr. Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul Educației: „Un popor educat știe să aibă grijă mai bine de prosperitatea, de securitatea și de sănătatea lui“

Interviu cu prof. univ. dr. Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul Educației: „Un popor educat  știe să aibă grijă  mai bine  de prosperitatea,  de securitatea  și de sănătatea lui“

Educația stă la baza tuturor lucrurilor

Domnule ministru, dreptul la educație sau dreptul la sănătate? Care este prioritar într-o perioadă de criză precum cea pe care o parcurgem? Cum abordați problema în raportul dintre întoarcerea la școala fizică și siguranță sanitară?

Opțiunea exclusivă pentru educație sau pentru sănătate este imposibilă! Este foarte îngustă fâșia dintre dreptul la educație și dreptul la sănătate, dintre articolul nr. 32 și articolul nr. 34 din Constituția României. Educația stă la baza tuturor lucrurilor; un popor educat știe, fără doar și poate, să aibă grijă mai bine atât de prosperitatea lui, de securitatea lui, precum și de sănătatea lui. Deci, din această perspectivă, educația, fiind la baza tuturor lucrurilor, este determinantă pentru sănătate. Sănătatea se asigură cu medici și personal medical educat.

Pe de altă parte, în perioada de criză pe care o traversăm, sănătatea condiționează educația, iar nevoia de asigurare a sănătății condiționează educația. În deciziile care au fost luate, inclusiv în aceea de deschidere a școlilor cu prezență fizică în cel de-al doilea semestru al anului școlar 2020-2021, factorul determinant a fost evoluția epidemiologică, atât din perspectivă cantitativă (evoluția ratei de infectare), cât și din perspectivă calitativă (apa­riția unor noi tulpini ale virusului SARS-CoV-2). Evoluția epidemiologică a condiționat decizia, dar asta nu înseamnă că nu a fost analizată, concomitent, și nevoia de asigurare a dreptului la educație, dat fiind faptul că s-au înregistrat pierderi substanțiale pe parcursul perioadei în care am fost nevoiți să predăm exclusiv online. Pierderile au fost generate de cauze structurale (predarea online în sine, utilizată atât în situațiile în care era, este și va fi potrivită, dar și în cele în care nu este și nu va fi potrivită prea curând).

Dincolo de cauzele structurale, au fost, din păcate, și cauze circumstanțiale precum dificultăți de acces generalizat la tehnologie (la echipamente IT și/sau la internet) și lipsa de pregătire specializată a cadrelor didactice pentru predarea online, știut fiind faptul că predarea ­online este un proces care diferă de cea clasică, de la alcătuirea conținuturilor și până la modalitățile de evaluare. În funcție de specificul domeniului și al disciplinei, predarea online este mai mult sau mai puțin adecvată. La modul general, există domenii care nu presupun existența unei componente practice substanțiale, învățarea online putând fi adaptată mai facil. Dar există și domenii în care predarea-învățarea online este foarte puțin potrivită sau chiar total inadecvată.

Toate aceste pierderi de învățare trebuie recuperate într-o manieră cât mai efi­cientă. Deoarece aceste pierderi au fost generate tocmai de predarea online, este evident faptul că nu pot fi recuperate prin predare online. Ar fi ilogic să încerci să recuperezi tocmai prin intermediul mijloacelor care au condus la această pierdere.

Așadar, din această perspectivă, dreptul la educație și dreptul la sănătate se întrepătrund. În perioadele normale ele sunt la fel de importante, cu precizarea că dreptul la sănătate se asigură prin medici bine pregătiți, iar medici bine pregătiți înseamnă medici bine educați. Sintetizând: în perioadele normale, educația este determinantă, iar într-o perioadă de criză sanitară sănătatea este cea care determină evoluția lucrurilor, deci și a educației.

Interviul integral poate fi citit în revista Tribuna Învățământului nr. 14-15.

Abonamente la revista Tribuna Învățământului pot fi făcute AICI.

Interviu cu prof. univ. dr. Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul Educației: „Un popor educat  știe să aibă grijă  mai bine  de prosperitatea,  de securitatea  și de sănătatea lui“