Suntem într-un moment care marchează începutul reformelor în sistemul de învățământ

Stimată doamnă ministru, după un sfârșit de an turbulent prin protestele cadrelor didactice, după crearea unui nou cadru legislativ, după o vară fierbinte din toate punctele de vedere, cum se prezintă educația românească la începutul noului an școlar?

Ne aflăm într-un moment nu doar de început de an școlar. Suntem într-un mo­ment care marchează începutul reformelor în sistemul de învățământ, odată cu promulgarea noilor legi ale educației.

Prioritatea, în acest moment, este reașezarea sistemului de învățământ, pentru punerea în aplicare a reformelor noilor legi ale educației

Care sunt prioritățile învățământului nostru la acest nou început?

Trebuie să menționez faptul că lucrul la pachetul legislativ România Educată, promulgat de președintele României, nu s-a încheiat. Urmează etapa elaborării legislației secundare, în care vrem să avem alături toți actorii reprezentativi din sistemul de educație – actori care, de altfel, au fost alături de noi și la elaborarea legislației primare.

Am menționat aceste aspecte pentru că, fără îndoială, prioritatea, în acest mo­ment, este reașezarea sistemului de învățământ, pentru punerea în aplicare a re­­formelor noilor legi ale educației. De fapt, pentru acel „mai bine“ pe care ni-l dorim cu toții.

„Prioritățile învățământului“, așa cum le numiți, rămân aceleași, indiferent de momentul în care discutăm: o școală performantă, incluzivă, sigură și echitabilă. O școală în care niciun copil să nu rămână în urmă.

Prin PNRR, Ministerul Educației are alocat unul dintre cele mai mari bugete, anume peste 3,6 miliarde de euro

Lărgind cadrul discuției, din perspectiva de ministru, care credeți că sunt cele mai importante probleme și di­­ficultăți ale sistemului educațional la ora actuală?

Aș numi două dintre neajunsurile ac­tuale: lipsa motivației cadrelor didactice și lipsa infrastructurii educaționale.

Am spus public faptul că profesia di­dactică trebuie să-și recapete locul în societate – profesorii trebuie să se simtă valorizați și apreciați. Am declarat că voi face tot ce ține de mine pentru ca asta să se întâmple și-mi mențin poziția. Mărirea salariilor este un pas important – am făcut promisiuni pe care le-am respectat și sper ca asta să fi crescut încrederea în faptul că ne dorim să facem totul pentru ca profesorii să se simtă apreciați, inclusiv sub aspect financiar.

Pentru partea de infrastructură, în ultimele luni s-au făcut cei mai mari pași din istoria sistemului de educație: prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Ministerul Educației are alocat unul dintre cele mai mari bugete, anume peste 3,6 miliarde de euro. Aceste fonduri sunt destinate investițiilor în grădinițe, școli, palate și cluburi ale copiilor, universități, pentru a rezolva cât mai multe dintre problemele sistemului educațional din România.

Până în momentul de față, peste 1 miliard de euro este deja contractat pe mai multe investiții ce vizează reducerea abandonului școlar, digitalizarea universităților și dotarea unităților de învățământ cu echipamente IT, mobilier și ma­teriale didactice, proiectele aflându-se deja în implementare. Peste 2,3 miliarde de euro sunt la un pas de a fi contractate, prin cele 9 apeluri pe care le-am deschis în ultimele luni la Ministerul Educației, dedicate îmbunătățirii învățământului românesc. Este vorba despre dotarea liceelor și a colegiilor cu laboratoare inteligente, dezvoltarea campusurilor regionale pentru învățământ dual, înființarea de noi grădinițe comunitare, ludoteci și spații de joacă pentru copii, sub denumirea de „servicii complementare“, despre o nouă rundă de finanțare pentru reducerea abandonului școlar, construirea de școli noi sau reabilitarea celor existente la standarde europene, achiziția de mi­­crobuze școlare pentru elevi ori modernizarea campusurilor universitare.

Cred că avem nevoie de o regândire a modului în care ne raportăm la educație ca prioritate națională

Tot dintr-o perspectivă comprehensivă, privind înainte, în direcția evoluției europene a educației noastre, care sunt schimbările pe care le considerați necesare în învățământul românesc?

Cred că avem nevoie de o regândire a modului în care ne raportăm la educație ca prioritate națională. Educația este o investiție, nu o cheltuială, iar acest lucru trebuie să se reflecte și în alcătuirea bu­getului național.

Apoi, avem nevoie, de pildă, să privim incluziunea și echitatea ca pe niște necesități, nu ca pe niște alegeri pe care pu­­tem să le facem sau nu. La fel de bine, cred că avem nevoie să regândim modul în care privim actul didactic și calitatea lui, respectul pentru școală și profesori, deschiderea către nou, înțelegerea deplină a valorilor europene.

Cred că trebuie să facem tot posibilul ca meseria de dascăl să fie valorizată. Este una din modalitățile în care vom reda școlii respectul care i se cuvine, ca loc al devenirii copiilor noștri.

Pachetul de legi reprezintă o transpunere în realitate a Proiectului România Educată

După un proces laborios, avem noi legi ale educației. În ce măsură oferă acestea, la nivel de viziune, cadrul propice schimbărilor necesare din învățământ? În ce raport se află cu Proiectul România Educată?

Pachetul de legi reprezintă, practic, o transpunere în realitate a Proiectului Ro­mânia Educată, în condițiile în care peste trei sferturi dintre măsurile prevăzute sunt prezente în legislația primară și aproape un sfert se va regăsi în legislația secundară.

Noua lege înseamnă cadrul pentru crearea unei școli mai performante, incluzive, sigure și echitabile

Ce aduce nou, în termeni de concepție și prevederi, Legea Învățământului Preuniversitar?

Cred că primele de menționat sunt investițiile în zonele prioritare de educație, care beneficiază de măsuri suplimentare de finanțare de bază, pentru a fi acoperite nevoile specifice identificate. Cadrele didactice încadrate în unitățile de învățământ din aceste zone de investiții prioritare în educație vor beneficia, lunar, de stimulente financiare. În plus, se vor acorda 5 salarii drept primă, pentru profesorii care se angajează în unități de învățământ din aceste zone. Mai mult, unitățile de învățământ care au sub 300 de elevi vor primi finanțare pentru 300 de elevi.

Noutăți sunt și în ceea ce privește sistemul de formare a cadrelor didactice, în sensul că se va pune accent pe practica pedagogică desfășurată, prin obligativitatea absolvirii unui masterat didactic. Vom avea, deci, un nou sistem de formare continuă a cadrelor didactice.

Apoi, am gândit un sistem de sprijin pe 4 niveluri în învățământul pentru copiii cu cerințe educaționale speciale și, pentru școlile care integrează acești elevi, am prevăzut o finanțare majorată cu 75%.

Sunt de menționat și Planul Național de Combatere a Violenței Școlare și Planul Național pentru Siguranța în Învățământul Preuniversitar. Aș adăuga, de asemenea, întregul set prin care se implementează o serie de măsuri ce aduc beneficii directe elevilor, cum sunt programele „O carte pentru fiecare“, Programul Național „Masă Sănătoasă“, majorarea burselor.

Adaug că, pentru învățământul preuniversitar tehnologic, legea prevede faptul că acesta se va desfășura exclusiv în sistem dual pentru toate liceele tehnologice, începând cu anul școlar 2029-2030.

Legea prevede, de asemenea, măsuri pentru susținerea elevelor gravide și a părinților minori, măsuri pentru susținerea învățământului din afara granițelor țării, inclusiv prin înființarea de școli românești.

Ca să rezum, noua lege înseamnă ca­­drul pentru crearea unei școli mai perfor­mante, incluzive, sigure și echitabile.

Combaterea analfabetismului funcțional reprezintă un obiectiv important al reformelor legii învățământului preuniversitar

Un semn al scăderii calității și al ineficienței îl constituie locul întâi în Eu­­ropa la analfabetism funcțional deținut de elevii noștri, o „performanță“ constantă, deloc onorantă… 42% dintre elevii români s-ar încadra, conform statisticilor, în această ­definiție… Cum priviți ca ministru această situație? Care sunt cauzele ei? Ce soluții vedeți pentru combaterea fe­nomenului și creșterea nivelului educației?

Combaterea analfabetismului funcțional reprezintă un obiectiv important al reformelor legii învățământului preuniversitar. De altfel, educația incluzivă re­­prezintă un palier important, cu toate programele menite să combată probleme care persistă de multă vreme: abandonul școlar, decalajul dintre rezultatele școlare ale elevilor, segregarea școlară și analfabetismul funcțional.

Am prevăzut, în noile legi, ca nivelul de alfabetizare funcțională să fie evaluat periodic, prin Platforma națională de al­­fabetizare funcțională, care va fi realizată de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare. De asemenea, înființăm Programul național de formare a cadrelor didactice, ce are ca scop creșterea nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor.

În paralel, ne dorim ca progresul elevilor să fie evaluat și monitorizat constant. Astfel, va fi realizat un portofoliu educațional pe tot parcursul școlar, începând de la grădiniță. În dosar vor fi incluse toate documentele: certificări, rezultate la disciplinele de studiu, rezultate la evaluări naționale, recomandări de recuperare a materiei.

Aceste mecanisme de evaluare și mo­nitorizare sunt baza pe care se vor gândi măsuri concrete de remediere, în funcție de particularități.

Măririle salariale obținute sunt o formă prin care am arătat că respectăm profesia didactică

O problemă cronică, un punct vulnerabil al sistemului nostru îl constituie condiția salarială a cadrelor didactice, care antrenează insatisfacția și demotivarea acestora. Pe un fond al nemulțumirii cronice, al frustrării și al unui statut critic, a face calitate și performanță în educație pare un obiectiv tot mai greu de atins. În ce măsură credeți că măririle salariale obținute în urma protestelor rezolvă această situație dificilă?

Cred că motivația are două surse, care nu pot exista una fără cealaltă: veniturile salariale, care să asigure un trai decent, și respectul pe care profesorii simt sau nu simt că îl primesc pentru rolul profesional și, de ce nu, social, pe care îl au.

Măririle salariale obținute sunt o formă prin care am arătat că respectăm profesia didactică. Mi-am asumat că voi face în continuare tot ce pot pentru ca meseria de dascăl să fie una respectată și fiecare profesor să se simtă valorizat.

În ceea ce privește legătura dintre calitate și performanță, pe de o parte, și motivația cadrelor didactice, pe de altă parte, cred că trebuie să mai avem în ve­dere un aspect: a fi profesor este o meserie de vocație. Când vocația și faptul că te simți respectat se împletesc, în mod fi­­resc, rezultatul se reflectă în calitatea ac­tului educațional.

Vorbim despre un sprijin care va fi tentant pentru mulți tineri cu potențial

O altă problemă, gravă, o reprezintă criza profesiei didactice. Catedra nu mai atrage, cei mai buni dintre ab­solvenți aleg alte scenarii profesionale. Profesoratul riscă să devină o opțiune temporară, o alternativă conjuncturală. În acest cadru, al lipsei de atractivitate a carierei didactice, învățământul se confruntă cu o criză a personalului calificat, la ma­tematică, fizică, chimie, limbi străine etc., soluția fiind recursul la suplinitori. Cum afectează această criză calitatea și eficiența educației? Ce e de făcut?

Există un regres în ceea ce privește interesul tinerilor față de domenii precum informatica, știința, tehnologia, in­gineria, arta sau matematica (ȘTIAM). Primii pași vor fi făcuți astfel încât în fiecare unitate de învățământ să existe un laborator dotat și funcțional dedicat acestor domenii. Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 conține și o serie de stimulente pentru susținerea cluburilor și cercurilor ȘTIAM.

Pe de altă parte, Legea învățământului superior nr. 199/2023 prevede înființarea Programului național de sprijinire a învățării științelor exacte, a ingineriei și matematicii (PN-STIM). Prin intermediul acestui program, Ministerul Educației și instituțiile de învățământ superior pot să sprijine unitățile de învățământ preuniversitar în vederea dotării laboratoarelor din domeniile ȘTIAM și prin re­surse financiare destinate stimulării ca­­drelor didactice și a elevilor pentru creșterea competențelor în aceste domenii.

Urmărim și atragerea studenților, având în vedere că, pentru studenții înmatriculați în cadrul programelor de studii de licență din do­meniile aferente STIM, fondurile alocate pentru burse și protecție socială vor fi cu o treime mai mari. Sunt convinsă că, ­într-un timp relativ scurt, vom putea discuta despre o altă perspectivă asupra acestor științe și ­despre o mai mare atractivitate a acestor domenii în rândul tinerilor.

În plus, candidații la studiile universitare de masterat didactic vor beneficia de o bursă echivalentă cu salariul net al unui profesor debutant. Astfel, vorbim despre un sprijin care va fi tentant pentru mulți tineri cu potențial.

Întregul sistem de formare inițială și continuă a cadrelor didactice a fost regândit

Să detaliem. În ce constă, în viziunea legii, masteratul didactic și care sunt beneficiile preconizate ale acestuia?

Întregul sistem de formare inițială și continuă a cadrelor didactice a fost re­gândit împreună cu specialiști în științe ale educației.

Programele de masterat didactic au fost introduse prin Legea nr. 1/2011, dar abia din 2020/2021 au fost organizate în sistem pilot, în 8 universități din ­România.

Noul program de studii universitare de masterat didactic va avea un an (60 de credite) sau 1 an și jumătate, masterat di­­dactic integrat (90 credite), în cazul în care masterandul nu a urmat programul universitar de formare psihopedagogică pentru învățământul preuniversitar de 30 de credite, în timpul studiilor ­universitare.

Legat de formare, este important de menționat că studenții vor putea să ur­meze un program de licență didactică cu dublă specializare sau că va exista Programul de studii postuniversitare de conversie profesională pentru cadre didactice.

Pregătirea cadrelor didactice este esențială pentru un sistem de educație de calitate

În context, ce se va întâmpla cu de­­partamentele de pregătire a personalului didactic? În cadrul dezbaterii noilor proiecte de lege, au fost apeluri semnate de profesori universitari de științele educației pentru menținerea acestora…

Departamentele de pregătire a personalului didactic nu se desființează, Legea învățământului superior prevede că in­­stituțiile de învățământ superior pot să înființeze departamente pentru pregătirea personalului didactic.

Aceste programe de formare psiho­pedagogică pot fi frecventate pe parcursul studiilor universitare de licență sau de masterat sau în regim postuniversitar, în același domeniu de studii, în cadrul instituțiilor de învățământ superior acreditate în acest sens și în limita locurilor disponibile. Conform legii, vor fi două tipuri de programe de formare, unul pentru învățământul preuniversitar și altul pentru învățământul superior.

Cred că pregătirea cadrelor didactice este esențială pentru un sistem de educație de calitate, așadar departamentele pentru pregătirea personalului didactic sunt extrem de importante.

Se va înființa Corpul de mentorat și licențiere în cariera didactică

Ce reprezintă și în ce condiții se va desfășura licențierea în profesie? Cum va fi titularizarea?

Mai întâi, trebuie să precizez că examenul pentru obținerea definitivării în învățământ, concursul național de ocupare a posturilor didactice de predare și obținerea gradelor didactice II și I se or­ganizează până în anul școlar 2027-2028 inclusiv așa cum prevede Legea educației naționale nr. 1/2011.

Potrivit noii legi, se va înființa Corpul de mentorat și licențiere în cariera didactică, ce va fi format din cadre didactice care au cel puțin gradul didactic II și ex­­periență de predare de cel puțin 5 ani.

În ceea ce privește licențierea, similară definitivării în învățământ din Legea 1/2011, pentru înscrierea la examen este necesară îndeplinirea condițiilor minime de studii pentru ocuparea funcțiilor di­dactice. Examenul constă într-o etapă de evaluare a portofoliului personal și o pro­bă scrisă, iar promovarea acestuia este atestată printr-un certificat de licențiere. În cazul în care examenul nu a fost promovat, există posibilitatea participării la o altă sesiune de examen. În această situație, cadrul didactic poate fi angajat în sistemul național de învățământ preuniversitar doar pe perioadă determinată, cu statut de cadru didactic debutant su­­plinitor.

În ceea ce privește concursul pentru ocuparea posturilor didactice, acesta va consta, ca până acum, în inspecție specială la clasă sau probă practică și probă scrisă. Se menține, așadar, sistemul actual de concurs. Noutatea este că acesta va cuprinde și o probă de evaluare a competențelor digitale.

Concursul este, ca și până acum, na­țional și deschis, în sensul că se poate înscrie, pentru a participa, orice persoană care îndeplinește condițiile de studii.

Am început amplul proces de reformă curriculară

Privitor la conținutul procesului de învățământ, la programa școlară, se spune, de mulți ani, că există un volum supradimensionat de informație și că, prin urmare, se învață prea mult în școala noastră. Or, opinia că se învață prea mult, știut fiind că în materie de cunoaștere nu există ideea de prea mult, pare absurdă… Cum abordați raportul dintre volumul materiei și necesitatea elevilor de a ști cât mai mult?

Așa este, în ceea ce privește cunoașterea, nu există niciodată prea mult.

Am început amplul proces de reformă curriculară. Este finalizată Procedura privind constituirea comisiilor de elaborare și de validare a planurilor-cadru pentru învățământul preuniversitar. Așa cum am mai menționat, procesul este unul transparent, de aceea a fost publicat și Graficul activităților privind noul curriculum național. Am încredere că vom reuși să respectăm termenele pe care ni le-am impus, astfel încât să avem un nou curriculum care să se plieze mai bine pe cerințele actuale și să răspundă nevoilor de formare ale absolventului.

V-am vorbit de reformă curriculară pentru că este principalul instrument prin care se poate echilibra raportul dintre volumul de informație și necesitatea de a cunoaște cât mai mult.

Trăim într-o societate deschisă, iar cunoașterea trebuie să fie o prioritate. Avem, însă, nevoie de o calibrare cât mai corectă a informațiilor pe care le transmitem copiilor în școală și, cel mai important, avem nevoie să-i învățăm să învețe. Să le arătăm instrumentele pe care le pot folosi pentru a se informa și să le deschidem apetitul pentru cu­­noaștere.

Ne dorim responsabilizarea și implicarea suplimentară a elevilor în creionarea parcursului lor educațional

Ce noutăți aduce noua lege în materie de Curriculum la Decizia Școlii? Cum trebuie făcută alegerea la nivelul unității de învățământ? Sunt im­­plicate opțiuni subiective sau criterii obiective, există repere în alegere? Care sunt beneficiile CDS-ului?

Ne dorim responsabilizarea și implicarea suplimentară a elevilor în creionarea parcursului lor educațional. Astfel, pe lângă disciplinele obligatorii care se vor studia, vom avea unele la decizia elevului, din oferta școlii, CDEOS.

Elevii au posibilitatea de a alege, din oferta școlii, disciplinele sau domeniile de studiu în funcție de propriile interese. Desfășurarea acestor ore este obligatorie și poate avea loc cu elevi din clase diferite. De asemenea, desfășurarea lor poate fi implementată în sistem modular. Consiliul de administrație al unității de învățământ stabilește curriculumul la decizia elevului din oferta școlii, în urma consultă­rii elevilor, a părinților sau a reprezentantului legal și pe baza resurselor ­disponibile.

Pentru învățământul liceal tehnologic, curriculumul la decizia elevului din oferta școlii este elaborat de unitatea de învățământ, în parteneriat cu operatorii economici sau autoritățile administrației publice locale, pentru adaptarea formării profesionale a elevilor la nevoile locale ale pieței muncii, și se implementează pe durata stagiilor de pregătire practică, în funcție de numărul de ore alocat prin planurile-cadru.

Unul dintre cele mai importante be­neficii este că, indiferent de filieră, toți elevii din România vor putea opta pentru a obține o calificare, prin intermediul disciplinelor obligatorii și prin cele din curriculumul la decizia elevului din oferta școlii. Astfel, elevii vor putea obține calificări relevante pentru piața muncii încă din perioada studiilor liceale.

Dezvoltarea învățământului dual la toate nivelurile de studiu reprezintă o prioritate a Ministerului Educației

Învățământul profesional și tehnic a intrat într-un con de umbră, poate și în urma scăderii opțiunilor pentru această rută de pregătire și sub atracția învățământului universitar. Ce perspective are acest segment important al învățământului în condițiile noii legi? Ce se va întâmpla cu învățământul profesional dual?

Așa cum am menționat anterior, pentru învățământul preuniversitar tehnologic, Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 prevede faptul că acesta se va desfășura exclusiv în sistem dual pentru toate liceele tehnologice, începând cu anul școlar 2029-2030.

Dezvoltarea învățământului dual la toate nivelurile de studiu reprezintă o prioritate a Ministerului Educației, iar politicile asumate în această direcție vizează identificarea tuturor entităților care contribuie la o economie dezvoltată și diversificată, inclusiv activități industriale, și care pot susține un ecosistem extins de formare duală. Astfel, viziunea Ministerului Educației pentru dezvoltarea învățământului dual în România constă în crearea unui cadru legal pentru realizarea de parteneriate extinse de mi­­nimum 4 entități, anume unitate administrativ-teritorială, liceu, universitate și operatori economici, în vederea recredibilizării rutei educaționale profesionale, reconectând într-un mod accelerat me­diul privat la cel universitar.

De altfel, această viziune de dezvoltare a învățământului dual din România se reflectă, pentru prima dată, și prin dezvol­tarea unor programe de formare la nivel superior în învățământul profesional, fie că vorbim de licență, master sau doctorat profesional, respectiv ISCED 6-8. În vederea sprijinirii implementării acestei mă­suri care vizează dezvoltarea învățământului dual din România, Ministerul Educației a lansat, în perioada noiembrie 2022 – martie 2023, un apel de proiecte pentru dezvoltarea campusurilor de învățământ dual, pe tot teritoriul țării.

Se va crea, în definitiv, cadrul de reconectare a școlii cu realitatea și corelarea a școlii cu nevoile de pe piața muncii. Avem nevoie de o economie de valoare adăugată, de specialiști cu studii superioare în toate domeniile.

Pentru maximum 50% din numărul de locuri, liceele pot organiza concurs de admitere în clasa a IX-a

Cum se va desfășura, conform noii legi, Evaluarea Națională? Cum va decurge admiterea la liceu?

În primul rând, trebuie spus că Evaluarea Națională și admiterea la liceu se vor desfășura în conformitate cu prevederile Legii Nr. 198/2023 începând cu generația de elevi care începe clasa a V-a în anul școlar 2023-2024.

Evaluarea națională a absolvenților clasei a VIII-a va consta în probe scrise, ca și până acum, la limba și literatura ro­­mână, matematică și, dacă este cazul, limba maternă. Ceea ce este nou este că, pentru anumite specializări sau pentru toate specializările, pentru maximum 50% din numărul de locuri, prin raportare la numărul de clase, liceele pot organiza concurs de admitere în clasa a IX-a, după ce elevii susțin Evaluarea Națională.

Locurile rămase neocupate după or­ganizarea concursului și repartizarea în urma acestuia se atribuie pe baza rezultatelor obținute la Evaluarea Națională, conform opțiunilor exprimate, prin re­partizare computerizată.

În situația în care la concursul de ad­­mitere, pentru fiecare specializare, se înscrie un număr de elevi mai mic decât numărul locurilor scoase la concurs, unitatea nu mai are dreptul de a organiza concurs de admitere pentru specializarea respectivă în anul școlar următor.

În ceea ce privește concursul de ad­­mitere la liceu pe care îl poate organiza fiecare școală, este vorba de administrarea a două probe, stabilite la nivelul unității de învățământ, care vizează discipline aferente profilului/specializării.

Probele pentru concursul de admitere sunt standardizate și unice la nivel național, fiind elaborate sub coordonarea Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, pe baza programei școlare.

Pentru a participa la concursul de ad­­mitere, elevii trebuie să fi obținut cel puțin nota cinci la fiecare dintre probele Evaluării Naționale. Candidații vor fi admiși la liceele unde au susținut concurs de admitere în ordinea descrescătoare a mediei, cu condiția promovării fiecărei probe cu minimum nota cinci și, evident, în limita locurilor disponibile. Cei care, în urma concursului de admitere, nu au fost ad­miși participă la repartiția computerizată.

Prima promoție de absolvenți care va susține Bacalaureatul în forma prevăzută în lege va fi cea din 2029

Ce noutăți prevede legea în ceea ce privește examenul de Bacalaureat?

Este extrem de important să subliniez că examenul de Bacalaureat se va desfășura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generația de elevi înscriși în clasa a IX-a în anul școlar 2025-2026. Asta înseamnă că prima promoție de absolvenți care va susține Bacalaureatul în forma prevăzută în lege va fi cea din 2029.

Se va susține în continuare proba de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română și, acolo unde este cazul, în limba maternă.

Probele scrise se vor susține la limba și literatura română și maternă, acolo unde este cazul, și la două discipline specifice profilului sau specializării. Față de structura actuală a probelor examenului de Bacalaureat, noutatea este o probă scrisă, obligatorie, pentru evaluarea competențelor de bază, complementare profilului.

Asta înseamnă că și elevii de la profilul uman vor putea susține proba scrisă la matematică. Asta îi ajută, de exemplu, să poată calcula o dobândă sau să înțeleagă care împrumut este mai avantajos.

La rândul lor, elevii de la profilul real vor susține probe la una dintre disciplinele socio-umane studiate, ceea ce îi ajută să asimileze, de exemplu, elemente privind drepturile și îndatoririle cetățenilor.

O altă noutate este că se vor susține două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație in­ternațională, față de una, așa cum prevede structura actuală a Bacalaureatului. Examenele cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine pot fi echivalate, așa cum s-a întâmplat și până acum. Se va susține, în continuare, proba de evaluare a competențelor digitale, care poate fi echivalată cu examene cu recunoaștere europeană pentru certificarea competențelor digitale.

Atât probele de competențe lingvistice, cât și proba de competențe digitale se vor finaliza cu un certificat de competență în acord cu standardele Uniunii Europene, astfel încât să fie recunoscute in­ternațional.

Nu trebuie să ignorăm nici faptul că o parte din probe vor fi susținute în timpul anului școlar, ceea ce va face ca elevii să aibă mai puține probe în vară.

Școlile din mediul rural au nevoie de investiții semnificative

Ce programe desfășoară Ministerul, ce soluții proiectați în continuare pentru ridicarea și modernizarea în­vățământului rural, pentru apropierea acestuia de standardele educa­ției actuale?

În primul și în primul rând, urmărim ca în școlile din mediul rural să fie cadre didactice bine pregătite, care să fie garanți ai unui proces educațional de calitate. Astfel, urmărim acordarea unei prime de instalare pentru personalul di­dactic care alege să lucreze în zone defavorizate sau izolate. Această primă este prevăzută în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și va fi în valoare de 5 salarii minime brute pe țară. Condiția pentru a beneficia de această primă este ca, pentru o perioadă de 5 ani școlari, cadrul di­dactic să își desfășoare activitatea în unitatea de învățământ respectivă.

Școlile din mediul rural au nevoie de investiții semnificative. Prin urmare, prin intermediul finanțărilor din Planul Național pentru Redresare și Reziliență, Mi­nisterul Educației alocă fonduri ­semnificative pentru dotarea cu mobilier, materiale di­dactice și echipamente digitale a unităților de învățământ preuniversitar. O parte semnificativă din cel aproape 1 miliard de euro alocat în acest sens va fi investită în școli din mediul rural. Mă aștept ca, în următorii doi ani, fața sălilor de clasă din școlile românești, inclusiv cele din medii defavorizate, să se schimbe în bine.

De asemenea, pentru a crește oportunitățile de dezvoltare a unităților de învățământ din mediul rural, Ministerul Educației va crea mecanisme pentru a stimula participarea unor astfel de școli în cadrul consorțiilor școlare. Noua lege a învățământului preuniversitar prevede suplimentarea costului standard cu 25% pentru unitățile de învățământ care fac parte din consorții de învățământ dual sau consorții școlare, constituite din unități de învățământ din mediul rural și urban.

Folosirea tehnologiei în procesul educațional este firească

Trăim în Era Informației și a Teh­nologiei Digitale, a Inteligenței Arti­ficiale. Cum priviți implicarea tehnologiei în procesul de învățământ, di­gitalizarea educației? În ce stadiu se află procesul? Ce programe desfășoară sau intenționează să desfășoare Ministerul?

Cred că folosirea tehnologiei în procesul educațional este firească și mă refer aici la toate aspectele: tehnologia atât în sala de clasă, „partener“ în demersul de învățare și evaluare, cât și în activitățile de organizare a examenelor naționale.

Cum probabil știți, în sesiunea din toamnă a Bacalaureatului evaluarea s-a făcut digitalizat la nivel național. Este un pas important pentru sistemul de învățământ românesc, pentru că are o mulțime de beneficii, de la anularea, practic, a costurilor pentru transportul lucrărilor dintr-un județ în altul, în vederea eva­luării, până la reducerea numărului membrilor comisiilor și a timpului de lucru necesar evaluării. Apoi, la nivel de sistem, cred că beneficiul cel mai mare este că, în sfârșit, vom putea realiza niște ana­lize complexe ale rezultatelor examenelor, pe itemi, categorii de elevi sau școli, pentru a valorifica rezultatele evaluării în beneficiul elevilor și a particu­lariza măsurile necesare pentru ameliorare.

Ne dorim digitalizarea evaluării pentru toate examenele naționale, fie că vorbim despre Bacalaureat, Evaluare Națională, concurs de ocupare a posturilor sau definitivat. Este un progres nu doar necesar, pentru că simplifică tot ceea ce în­seamnă organizarea acestor examene, ci și firesc, în contextul evoluției tehnologice.

Apoi, am prevăzut, în noua lege, înființarea Centrului Național Românesc pentru Învățământ la Distanță. Acesta va utiliza resurse educaționale deschise care includ Biblioteca școlară virtuală și Platforma școlară de e-learning „Învățăm în România“. Vor fi resurse importante pentru sistem, care vor cuprinde: exemple de lecții pentru temele din programele școlare, programe, ghiduri metodologice, exemple de probe de evaluare.

Inteligența Artificială ar trebui să asiste profesorii la clasă, iar introducerea ei trebuie făcută în parteneriat cu aceștia

Într-un sens mai larg, cum vă raportați la Inteligența Artificială ca ministru? Ce impact credeți că va avea AI asupra educației? Vor fi efecte bune sau rele? Va înlocui, în perspectivă, profesorii, așa cum spun unele voci?

Cred că Inteligența Artificială este benefică în orice domeniu, nu doar în educație, atâta timp cât este folosită constructiv. Nu cred că va putea înlocui profesorii, asta ar însemna să eliminăm factorul uman din procesul de educație, iar în lucrul cu copiii factorul uman este esențial – în sala de clasă este nevoie de o adaptare permanentă la ritmul elevilor, la nivelul lor de achiziții, inclusiv la starea lor emoțională.

Cred că Inteligența Artificială ar trebui să asiste profesorii la clasă, iar introducerea ei trebuie făcută în parteneriat cu aceștia.

Programul național „O carte pentru fiecare“ are ca scop creșterea interesului elevilor pentru lectură

Să extindem puțin aria discuției… Copiii și tinerii de azi, născuți în Era ICT, sunt puternic atașați de tehnologie, trăiesc o mare parte a timpului în mediul virtual. Sub fascinația tehnologiei, sunt tot mai puțin atrași de carte și de lectură. Obligațiile școlare în materie de citit și le „rezolvă“ prin rezumate de pe internet… Cum privește Ministrul Educației criza lecturii care afectează noile generații? Ce face Ministerul pentru a-i atrage pe copii și adolescenți în universul cărții și al lecturii?

În acest sens, sunt prevăzute, în noua lege a învățământului preuniversitar, două programe naționale: „O carte pentru fiecare“, respectiv „Vouchere culturale pentru elevi“.

Programul național „O carte pentru fiecare“ are ca scop creșterea interesului elevilor pentru lectură, iar Programul Na­­țional „Vouchere culturale pentru elevi“ are ca scop promovarea culturii naționale și universale în rândul comunității șco­lare. Prin cel de-al doilea program, beneficiarii primesc suma de 250 lei prin in­termediul unor carduri reutilizabile pentru servicii și evenimente culturale, precum concerte, intrări în muzee, cărți sau excursii cu tematici culturale sau istorice.

Dincolo de aceste programe, Ministerul Educației susține inițiativele partenerilor, asociații, ONG-uri, care au ca obiectiv promovarea lecturii și cultivarea gustului pentru lectură, prin programe sau ateliere pe care le desfășoară în școli.

Cred, însă, că, dincolo de ceea ce se întâmplă la școală, este nevoie de implicarea noastră, a tuturor, prin ceea ce fa­­cem în afara școlii – când copiii sunt foarte mici, le putem citi. Îi ghidăm, astfel, în universul cărții, unde este mereu ceva de descoperit. Apoi, știm cu toții: copiii fac mai degrabă ceea ce văd, decât ceea ce li se spune, iar gustul pentru lectură și plăcerea de a citi se pot dezvolta prin simplul fapt că ne văd pe noi citind…

Pentru reducerea violenței este nevoie de noi toți

Violența, într-o largă gamă a diversității și a intensității, reprezintă o problemă gravă a educației românești. Ce măsuri ia Ministerul, ce programe desfășoară pentru creșterea siguranței în sistem, pentru apărarea elevilor și a profesorilor?

În Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, am prevăzut o întreagă secțiune dedicată acestui aspect. Este vorba de două planuri naționale: Planul Național pentru Siguranța în Învățământul Preuniversitar și Planul Național de Combatere a Violenței Școlare.

Planul Național de Combatere a Violenței Școlare are ca scop prevenirea acțiunilor și a comportamentelor violente, în orice formă de manifestare. Mai mult, în colaborare cu reprezentanții elevilor și ai părinților și cu instituțiile locale abilitate, unitățile de învățământ trebuie să elaboreze planuri de prevenire și reducere a violenței în școală.

Cel mai recent demers făcut de Ministerul Educației în acest sens este elaborarea unei proceduri pentru managementul cazurilor de violență, un instrument care va ajuta personalul unităților de în­vățământ să gestioneze aceste situații. Ea clarifică modul de intervenție la nivel de școală și atribuțiile, în funcție de roluri, în gestionarea situațiilor de violență care pot apărea. Este important, ca profesor, ca director, ca elev, să știi ce ai de făcut atunci când ești victimă sau atunci când ești martorul unui act violent, indiferent de forma lui de manifestare.

Cred, însă, că, dincolo de niște instrumente clare de intervenție în situații de violență în mediul școlar, avem nevoie să acordăm o atenție sporită prevenției. De aceea, cu sprijinul autorităților competente, va fi analizat constant modul în care este asigurată protecția la nivelul unităților de învățământ și vor fi elaborate programe sau proiecte de prevenire a violenței în mediul școlar.

În final, aș vrea să menționez un as­pect pe care îl consider important: măsurile gândite instituțional, oricât ar fi de eficiente în mediul școlar, devin insuficiente dacă, dincolo de porțile școlii, sunt acceptate manifestările violente și nu sunt cultivate empatia și toleranța. Pentru reducerea violenței este nevoie de noi toți.

Instituțiile de învățământ superior își adaptează, periodic, oferta educațională la cerințele pieței muncii

Ce aduce nou – în afară de noutatea însăși de a avea o lege distinctă a domeniului – Legea Învățământului Superior în legislația, administrarea și dezvoltarea educației academice?

Aș menționa, în primul rând, ruta completă de învățământ dual. Instituțiile de învățământ superior își adaptează, periodic, oferta educațională la cerințele pieței muncii.

Apoi, vom avea programele naționale prin care se susțin reforme directe: Programul Național pentru Internaționalizare Universitară „Study in Romania“, Programul Național de Reducere a Abandonului Universitar (inclusiv programul „Primul student din familie“), Programul Național de sprijinire a învățării științelor exacte, a ingineriei și matematicii (PN-STIM).

Vom continua să îmbunătățim politicile de creștere a performanței instituțiilor de învățământ superior, inclusiv în zona de cercetare

O temă de preocupare o constituie situarea universităților românești în clasamentele internaționale, în general în partea din urmă. În Clasamentul Shanghai 2023 nu mai este prezentă nicio universitate românească… În același timp, figurează universități din foste țări ale Europei de Est. Care sunt cauzele acestei situații? Ce soluții există, din perspectiva Ministerului, pentru creșterea performanței universităților noastre?

Dacă vă referiți la recenta clasificare internațională a instituțiilor de învățământ superior Shanghai, rezultatele clasificării reflectă politicile publice din ultimul deceniu. Reprezintă, în aceeași mă­sură, un argument suplimentar pentru implementarea reformelor prevăzute în Legea învățământului superior nr. 199/2023.

Sunt mai multe cauze care au condus la acest rezultat, însă, înainte de a vorbi despre cauze, trebuie să luăm în calcul și metodologia de lucru folosită în inter­pretarea rezultatelor din clasificarea Shanghai – modalitatea de calcul al indicatorilor se bazează pe existența absolvenților sau a cadrelor didactice care au câștigat un Premiu Nobel sau o Medalie Fields, pe numărul de articole publicate în Science Citation Index sau numărul de citări ale cadrelor didactice.

Ca să revin la cauze, una dintre ele este subfinanțarea cercetării din România, în ultimii 30 de ani, în comparație cu alte state membre din Uniunea Europeană. În acest sens, trebuie să reamintesc faptul că, în 2023, Guvernul României a aprobat un buget peste 60% mai mare față de 2022. Este un efort considerabil, care va avea însă impact peste câțiva ani.

Nivelul de performanță în cercetare a universităților românești se menține ri­dicat și este într-o continuă dezvoltare, însă calitatea educației din învățământul superior s-a concentrat pe alte priorități decât cele prevăzute de clasificare. Masificarea învățământului superior a făcut ca prioritară să fie asigurarea unui act educațional de calitate pentru studenți, prin recrutarea unor buni practicieni sau profesori cu vocație pedagogică, cu o pregătire solidă în domeniu. Or, în clasificarea Shanghai, calitatea educației se reflectă exclusiv prin rezultatele cercetării și numărul de premianți Nobel/Fields în corpul universitar.

În ceea ce privește soluțiile, în ultimii ani, Ministerul Educației a făcut progrese importante, precum: instituirea, din 2016, a mecanismului intitulat Metaranking, un mecanism de ierarhizare conceput pe baza analizei unor clasamente internaționale recunoscute, în care sunt prezente universități românești. De asemenea, Ministerul Educației continuă politicile de susținere prin alocări financiare distincte, pentru susținerea performanței instituționale și a internaționalizării în cadrul universităților.

Odată cu adoptarea Legii învățământului superior nr. 199/2023, vom continua să îmbunătățim politicile de creștere a performanței instituțiilor de învățământ superior, inclusiv în zona de cercetare. Menționez doar câteva exemple: Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior (CNFIS) va elabora, până la sfârșitul anului, o nouă metodologie de finanțare a instituțiilor de învățământ superior, în care se vor reflecta mai bine indicatorii care pot genera o performanță mai bună a universităților românești în acest tip de clasamente.

De asemenea, vom înființa Programul național pentru internaționalizare universitară „Study in Romania“, despre care am menționat anterior, prin care vom încuraja membrii comunităților universitare să continue politicile de parteneriat cu universitățile relevante la ni­­vel internațional, inclusiv prin organizarea de programe de studii comune și programe de studii integrate. Tot în ca­­drul Programului național pentru internaționalizare universitară „Study in Romania“ va fi dezvoltat un program pentru cadre didactice din străinătate invitate în România.

Ne vom concentra, în contextul creșterilor salariale din ultima perioadă, asupra adoptării unor noi standarde minimale pentru titlurile de conferențiar și profesor, care să fie mai aproape de criteriile existente la instituțiile de învățământ superior care performează în aceste clasamente internaționale, fără a neglija di­mensiunea didactică, la fel de importantă și care nu se reflectă în acele topuri.

Universitățile pot accesa, pe bază de competiție anuală, fonduri pentru dezvoltare instituțională

Cercetarea științifică, parte a misiunii universitare, se află în continuare într-o situație problematică, prin in­suficiența finanțării… Cum vedeți ca ministru al Educației această temă, de importanță majoră în dezvoltarea învățământului superior? Ce măsuri preconizați în materie?

Aici atribuțiile sunt partaje cu Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. Ministerul Educației finanțează cercetarea universitară prin finanțarea suplimentară, care reprezintă minimum 30% din suma alocată la nivel național universităților de stat ca finanțare de bază. Se alocă pe baza unor indicatori de calitate, iar clasa de indicatori cercetare/creație artistică/performanță sportivă reprezintă 46% din ponderea tuturor indicatorilor.

De asemenea, universitățile pot accesa, pe bază de competiție anuală, fonduri pentru dezvoltare instituțională, prin care se urmăresc dezvoltarea capacității instituționale pentru cercetare din universități sau îmbunătățirea calității activității didactice, inclusiv a respectării deontologiei și a eticii academice, asigurarea funcționării în bune condiții a grădinilor botanice universitare, a stațiunilor didactice, a bazelor de practică și a altei infrastructuri de susținere a activităților didactice, similară bazelor de practică. În anul 2023, au primit finanțare 42 de universități și sumele au fost cuprinse între aproximativ 150.000 și 380.000 lei.

În Legea învățământului superior nr. 199/2023 sunt incluse norme de etică și deontologie universitară

Etica și integritatea în educație re­­prezintă o altă temă importantă a sistemului. Revista noastră îi dedică o secțiune specială, în fiecare număr. Există, în continuare, probleme de etică și integritate într-o diversitate de manifestări în învățământ… Cum stau lucrurile în această privință din punctul dvs. de vedere? Ce se întreprinde pentru conștientizare și responsabilizare, pentru combaterea atitudinilor și actelor care ies din cadrul etic al educației?

În Legea învățământului superior nr. 199/2023 sunt incluse norme de etică și deontologie universitară. Sunt mai clar stabilite și diferențiate mai bine de abaterile disciplinare. De asemenea, vom avea un sistem de sancțiuni aplicabile tuturor părților implicate în procesul educațional. În paralel, vor fi transpuse la nivel național, printr-un cod cadru de etică și deontologie universitară în baza căruia vor fi adoptate codurile la nivelul instituțiilor de învățământ superior, politicile de etică și deontologie universitară. Am transparentizat și procedura de acordare și anulare a titlurilor de doctor. În această privință, putem menționa că toate tezele de doctorat devin documente publice în mod automat și vor fi publicate pe o platformă națională timp de 90 de zile calendaristice, înaintea susținerii.

Adaug un aspect extrem de important – este nevoie și de schimbarea metodelor pedagogice în sistemul preuniversitar și de centrarea pe rezultatele învățării. În acest mod, vom contribui, de timpuriu, la formarea unui comportament responsabil.

Încurajăm instituțiile de învățământ superior să stabilească cât mai multe legături de parteneriat internaționale

Cum vedeți perspectivele de dezvoltare ale universităților românești și ale învățământului superior românesc în Uniunea Europeană?

Ministerul Educației a sprijinit încă de la început instituțiile de învățământ su­­perior care au aderat la rețelele de universități europene, proiect fanion al Uniunii Europene. Prin Legea învățământului su­­perior nr. 199/2023, ne propunem să continuăm eforturile în acest sens. Acestea vor prinde contur prin intermediul Programului național pentru internaționalizare universitară „Study in Romania“.

Acest program prevede, în mod explicit, susținerea financiară a instituțiilor de învățământ superior românești atât pentru participarea în cadrul proiectelor de­dicate dezvoltării și consolidării de rețele universitare europene, cât și pentru preluarea exemplelor de bune practici din cadrul acestui tip de rețele.

De asemenea, în perioada imediat ur­­mătoare, la nivelul Ministerului Educației se va constitui un grup de lucru în vederea identificării celor mai bune măsuri de sprijinire a instituțiilor de învățământ superior participante în aceste rețele.

Suntem conștienți de faptul că există o competiție globală în creștere între instituțiile de învățământ superior. Soluția cea mai la îndemână pe care o avem, ca stat, este să sprijinim eforturile de in­ternaționalizare ale universităților din România. Acestea trebuie să continue procesul de atragere a studenților internaționali. În acest sens, încurajăm instituțiile de învățământ superior să stabilească cât mai multe legături de parteneriat la nivel internațional, care să conducă la creșterea vizibilității acestora în cât mai multe state, pe cât mai multe continente.

Această recunoaștere a activității mele mă obligă să-mi continui activitatea în sistemul de educație cu și mai multă responsabilitate și devotament

European Association for Interna­tional Education (EAIE) v-a acordat recent premiul pentru Viziune și Leadership. În ce condiții, pentru ce rezultate se acordă acest premiu? Ce reprezintă acesta pentru activitatea dvs. ca ministru al Educației?

European Association for International Education (EAIE) este centrul de ex­­pertiză, resurse și schimb de bune practici pentru învățământul superior și a fost fondat în anul 1989.

Premiul pentru Viziune și Leadership se acordă celor care sunt apreciați ca fiind inspirație pentru comunitatea din care fac parte, în învățământul superior. Sunt apreciate activitatea la nivel internațional pentru o perioadă de cel puțin 10 ani și promovarea valorilor EAIE, precum incluziunea, excelența, cooperarea.

Mă onorează această distincție im­­portantă la nivel internațional! În același timp, această recunoaștere a activității mele mă obligă să-mi continui activitatea în sistemul de educație cu și mai mul­tă responsabilitate și devotament.

Voi face tot ce ține de mine pentru ca școala românească să răspundă mai mult nevoilor vremurilor noastre

Cum v-ați dori, ca ministru, să fie în­­vățământul nostru? Ce fel de învățământ ar trebui să avem în lumea de azi și de mâine, a evoluțiilor rapide și complexe pe toate planurile, a tehnologiei și Inteligenței Artificiale?

Îmi doresc un învățământ în acord cu viziunea Proiectului România Educată – un sistem în care niciun copil să nu fie lăsat în urmă, o școală performantă, si­gură, incluzivă și echitabilă.

Îmi doresc o școală în care copiii și întreg personalul să fie în siguranță, în care fiecare copil să-și găsească locul, să se simtă valorizat pentru ceea ce este și să-și atingă potențialul, având alături profesori care să se simtă, cu adevărat, respectați.

Voi face tot ce ține de mine pentru ca școala românească să răspundă mai mult nevoilor vremurilor noastre și sper ca, la finalul mandatului, să pot spune că am pus umărul la restabilirea respectului față de școală și la crearea unei infrastruc­turi adecvate educației – pentru copiii noștri și pentru toți oamenii valoroși și dedicați pe care acest sistem îi are.

Împreună, vom reda școlii rolul pe care îl merită în societate

Ce mesaj aveți să transmiteți școlii românești, elevilor, profesorilor, pă­­rinților, tuturor celor interesați de educație la începutul noului an ­școlar?

Cred că mesajul în care avem nevoie să credem este „totul împreună“. Școala nu este a unui ministru, nici doar a profesorilor ei, nici a părinților. Școala este locul formării copiilor noștri și avem ne­voie să ne implicăm, cu toții, pentru ca ei să se simtă în siguranță și să-și atingă potențialul.

Le doresc tuturor un an școlar mai bun decât cel care s-a încheiat și satisfacții pe măsura muncii depuse! Aș vrea să știe că sunt lângă ei și că am încredere că, împreună, vom reda școlii rolul pe care îl merită în societate – loc de învățare și de creștere, în care fiecare copil și fiecare profesor să se simtă în siguranță și apreciat.

Profesorilor și părinților le-aș mai transmite ceva: să se implice în viața școlii și, atunci când drumul spre mai bine pare greu sau chiar imposibil, să-și amintească esența: pentru copii, nimic nu este nici greu, nici imposibil!

Interviu publicat în numărul 44-45 al revistei Tribuna Învățământului.