14 jos-2Casa Corpului Didactic „Grigore Tăbăcaru”, din Bacău, organizează în premieră programul de formare continuă „Inteligența emoțională și succesul școlar”, avizat de Ministerul Educației și destinat personalului didactic din învățământul preuniversitar.
Acesta se desfășoară în două centre, la Colegiul Tehnic Anghel Saligny, din Bacău, și la Colegiul Tehnic Gheorghe Asachi, din Onești. El este coordonat și susținut de prof. dr. Mihaela Cojocaru, de la Școala Gimnazială Dr. Alexandru Șafran, din Bacău.
Activitățile derulate în cadrul cursului pun în discuție modalitățile prin care se poate asigura dezvoltarea echilibrată, armonioasă a inteli­gențelor generală și emoțională, urmărind consolidarea structurilor cognitive (gândire, memorie, imaginație, limbaj), a celor reglatorii (afectivitate, voință), a funcțiilor psihice (atenția), a ansamblului de abilități și deprin­deri, precum și a elementelor caracteriale.
Pe parcursul celor 40 de ore este descris modul în care un pro­gram pentru educarea inteligenței emoționale poate influența dez­vol­tarea unui copil, dar și modul în care formarea timpurie a abilită­­ților emoționale poate deveni un instrument pe calea spre succes a adul­tului de mai târziu.
Inteligența emoțională contribuie la definirea și limpezirea emo­țiilor, la diversificarea acestora, la conturarea unor nuanțe afective, la completarea tabloului emoțional ce colorează existența.
De asemenea, Mihaela Cojocaru, formator și doctor în psiho­logie și științe ale educației, își propune să prezinte caracteristicile succe­sului școlar, care nu este un indicator al valorii inteligenței gene­rale sau globale a elevului, întrucât capacitatea de adaptare școlară depinde de inteligența lui școlară.
Aceasta se formează în procesul de școlarizare, ca rezultat al struc­turării potențialităților mintale ale copilului după natura și reper­toriul activității școlare, înglobând în structura sa și atitudinea elevului față de activitatea conducătoare a vârstei școlare.
Inteligența școlară nu este însă singurul factor determinant al reușitei școlare, nefiind o valoare psihică absolută. Eficiența sa este condiționată de gradul de organizare a întregii personalități, mai ales de trăsăturile afectiv-motivaționale și volitiv-caracteriale ale elevului.
Ea poate fi studiată numai în raport cu sarcinile școlare – prezen­tate prin anumite metode pedagogice – și cu viața afectiv-motiva­țională a elevului.
Evaluarea inteligenței presupune cunoașterea tensiunilor, a barie­­relor externe și interne ale elevului, a gradului de mobilizare a efor­tului voluntar, a fazelor și a direcției activității, într-un cuvânt, a câm­pului psihologic în care se desfășoară activitatea elevului.
Profesorii cu o inteligență emoțională ridicată știu să își motiveze elevii, manifestă spirit inovativ, obțin performanțe superioare, folosesc eficient timpul și resursele materiale, dovedesc calități de lideri și spirit de echipă.
Dezvoltarea inteligenței emoționale a devenit un obiectiv obliga­toriu în domeniul învățământului, iar cei mai mulți profesori consideră formarea acestor abilități o prioritate în dezvoltarea elevilor lor.
De aceea, considerăm că este importantă organizarea unui pro­gram de instruire, care include în mod explicit formarea abilităților de a percepe corect, de a înțelege și de a stăpâni emoțiile.
Învățarea acestor abilități se bazează, în principal, pe abordarea practică, în defavoarea celei teoretice. Cel mai important lucru este exersarea abilităților emoționale, astfel încât aceasta să devină o a doua natură în comportamentul elevilor.
Prof. Gabriel STAN,
Directorul CCD Bacău
 
 
 

Distribuie acest articol!