Inteligența artificială pusă la treabă: „Noi evaluăm cu instrumente de ieri și răspundem cu instrumente de mâine“

Inteligența artificială iese greu din zona SF-ului (frecvent, exprimat diletant) și a încercărilor de a-i proba existența prin verificări ca la expozițiile de altădată, când la trecerea pe la standul cu televizoare, unii vizitatori făceau cu mâna ori se strâmbau, ca să-i prindă camera de luat vederi și ei să se vadă instantaneu pe ecran. Inteligența artificială este de pus la treabă, în mod real și cu folos. Pentru asta, România are o strategie națională, numită chiar așa, „Strategia Națională a ­României pentru Inteligență Artificială“, bazată pe documentul programatic intitulat „Cadrul strategic național în domeniul inteligenței artificiale“.

Utilitate dincolo de fantezie și de teamă

Dincolo de fantezii și de temeri, a căror justificare se va vedea (sau nu) în timp, inteligența artificială se anunță a avea o serie de utilități enunțate astfel în Cadrul strategic național, rezultat, la rândul său, din proiectul „Cadru strategic pentru adoptarea și utilizarea de tehnologii inovative în administrația publică 2021-2027 – soluții pentru eficientizarea activității“, finanțare în cadrul Programu­lui Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020, Activitatea A6.1 – Cadrul strategic național în domeniul inteligenței artificiale, proiect derulat în parteneriat de Autoritatea pentru Digitalizarea României și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca: „Se estimează că utilizarea tehnologiilor bazate pe IA să aducă beneficii nediscriminatorii de natură economică, socială, de mediu și de sănătate publică pentru mai multe segmente ale societății, după cum urmează: λ Cetățenii vor putea beneficia de multe din efectele pozitive ale adoptării aplicațiilor de IA în societate. Printre exemplele de be­neficii care vizează populația sunt: (i) asistența medicală mai bună; (ii) transporturi mai sigure și mai prietenoase cu mediul (mobilitate); (iii) servicii publice îmbunătățite; (iv) condiții mai bune de muncă. λ Sectorul public poate beneficia de multiple avantaje, precum: (i) î­mbunătățirea serviciilor oferite și creșterea gradului de satisfacție a publicului; (ii) dezvoltarea competențelor digitale ale angajaților; (iii) implementarea de soluții pentru accesul publicului interesat și al companiilor la baze de date deschise din diferite domenii. λ Mediul academic beneficiază de avantaje precum participarea la proiecte educaționale sau de cercetare din domeniul IA care conduc la: (i) îmbunătățirea capacității de calcul și a infrastructurii în general; (ii) dezvoltarea de programe de masterat și doctorat, care generează noi oportunități de cercetare-dezvoltare; (iii) deschiderea spre noi tehnici de experimentare și testare a aplicațiilor rezultate din cercetarea efectuată; (iv) interconectarea la centrele europene și implicit la logistica acestora, precum și accesul la seturi de date și cunoștințe. λ Companiile private pot beneficia de avantaje importante cum sunt următoarele: (i) participarea la proiecte de finanțare naționale și europene sau de cooperare în cadrul HUB-urilor inovative; (ii) îmbunătățirea logisticii în general și a infrastructurii de calcul în mod special; (iii) accesul la cunoștințe și informație prin conectarea cu diferite centre de cercetare și, implicit, partene­riate cu o diversitate de cercetători. Ac­­cesul la baze de date pentru cercetare și testare, precum și la spațiile de testare și experimentare din centrele de inovare digitală“.

Contribuții din toate zonele, de la Academie la Biserică

Cu obiectivul asumat strategic de va­­lorificare a inteligenței artificiale, „România se pregătește foarte serios pentru viitor, împreună cu cei mai buni oameni pe care îi are astăzi atât în țară, cât și în afară“, spune ministrul Cercetării, Inovării și Di­gitalizării, Bogdan-Gruia Ivan, și accentuează că Strategia Națională de Inteligență Artificială „va avea impact atât în cadrul politicilor publice, cât și în zona privată“, reunind „stakeholderi relevanți – Academia Română, universități, institute de cercetare, toată industria din România. Inclusiv zona bisericilor poate să fie consultată în această direcție, pentru că vorbim despre drepturile oamenilor“.

„Eveniment de business, de suflet și de viitor“

Diaspora românească își afirmă și ea înscrierea cu propria contribuție la concretizarea direcțiilor de aplicare în țară a resurselor inteligenței artificiale. De altfel, la originea Strategiei Naționale de Inteligență Artificială se regăsește și ­contribuția unor inteligențe românești în domeniu din afara țării, care au acu­mulat expertiză în țările de adopție, precum Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Australia. Deschiderile și posibilitățile în acest sens au fost reafirmate la ediția din acest an, a opta, a evenimentului RePatriot Summit, unde peste 450 de oameni de afaceri, cercetători, creatori români din toată lumea s-au reunit la București, mobilizați benefic datorită unui proiect bazat pe voluntariat pus în mișcare de Romanian Business Leaders prin comunitatea Repatriot, „o comunitate de români cu inițiativă, care crește permanent în toată lumea, pentru a conecta românii de pretutindeni la oportunitățile de Acasă“. Întâlnirea din 2023, cu momente emoționante afectiv și prolifice ideatic la Opera Națională București, la Gala Top 100 Români de Pretutindeni, la Parlamentul României, în Delta Dunării, a inclus și o masă rotundă în format Chatham House pe teme de geopolitică și securitate, proiecte strategice și tehnologie și inteligență artificială.

Unul dintre românii reveniți acasă cu acest prilej este Adrian Boruz, stabilit în Marea Britanie, care apreciază că un ­asemenea context de afirmare creativă a potențialului de inteligență reprezintă, „în egală măsură, un eveniment de ­business, de suflet și de viitor“.

Impact asupra sistemului educațional

Strategia Națională de Inteligență Ar­­tificială își prefigurează impactul și asupra sistemului educațional. „Baza educației pentru inteligență artificială o constituie implicarea tinerilor în contracte de cercetare“, consideră prof. univ. dr. ing. Sergiu Nedevschi, de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, membru co­­respondent al Academiei Române, semnalând totodată că „cercetarea nu este suficientă! Trebuie și produse, or, deocamdată, piața românească nu solicită cercetare. Rolul acestei strategii este tocmai să stimuleze cerințele de cercetare“.

Conexiunile educației în direcția in­teligenței artifciale este de așteptat să se contureze chiar de la nivelul clasei pregătitoare, semnalează senatorul Marius Humelnicu.

Secretarul de stat Sorin Ion, din Ministerul Educației, reamintește că principala problemă referitoare la aplicarea inteligenței artificiale în sistemul educațional ține de formarea oamenilor: „Avem prevă­zută formare pentru competențe digitale pentru o sută de mii de profesori. Ca să ne facem o idee despre impact, o sută de mii de profesori înseamnă mai mult de jumătate din cei existenți. Asta este soluția, să formăm oamenii ca să încerce să nu trateze inteligența artificială ca pe un inamic, ci să și-l facă aliat. Cum vom face asta? Rămâne de văzut, pentru că, așa cum elevii învață să folosească ChatGPT (și ei știu deja), trebuie să-i învățăm și pe profesori să facă același lucru și, eventual, să și recunoască un text produs de inteligență artificială, ceea ce nu-i deloc ușor“. Observația, spune profesorul Sorin Ion, i-a fost inspirată de dilema unui coleg profesor, al cărui copil a luat o notă foarte bună pentru o lucrare prezentată de el la școală, dar „scrisă“ de ChatGPT: „Să fiu fericit că a luat o notă foarte bună sau să fiu profund nefericit pentru că a copiat, adică a folosit o copiuță mai avansată?!“. Răspunsul, consideră secretarul de stat, „ar fi că, în acest moment, evaluăm cu instrumente de ieri și răspundem cu instrumente de mâine. Când ne-am propus formarea pentru competențe digitale a mai mult de jumătate din profesorii din România, acesta este unul dintre obiective, să-i învățăm pe profesori să utilizeze inteligența artificială în scopul ușurării muncii și să nu o privim exclusiv ca pe o un mijloc de a copia“. „Temele bune nu vor fi cele care pot fi rezolvate cu inteligența artificială și ­răspunsurile bune nu vor fi cele date cu ChatGPT“, vine replica deputatului ing. Ioan-Sabin Sărmaș, președintele Comi­siei pentru Tehnologia Informației și Co­municațiilor a Camerei Deputaților.

„Să fim competitivi, nu doar să încercăm să-i copiem pe alții“

Inteligența artificială poate fi pusă la treabă în multe direcții. Ministrul Bogdan-Gruia Ivan deschide o perspectivă: „Avem date deschise pe care statul le va putea colecta folosind inteligența artificială. Va putea inclusiv să ia decizii de politici publice, așa cum astăzi fac compa­niile în materie de producție, distribuție. Sunt multe sisteme care astăzi folosesc inteligența artificială pentru a crea până la 14.000 de scenarii, de exemplu, legat de modul în care aprovizionează marile ma­gazine. Toată această tehnologie vrem să o folosim și în segmentul public“.

O sarcină care ar putea fi dată inteligenței artificiale este colectarea de taxe și impozite. Cercetările în acest sens au și început. Ministerul Finanțelor colaborează cu Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, lucrând asupra sistemului național de facturare electronică, e-Factura. „Am identificat ce putem să facem pe termen foarte scurt pentru a folosi inteligența artificială, ERP-uri, roboți care procesează automat date și le corelează pentru a avea date financiare relevante, pentru a crește colectarea în spe­cial de TVA“, anunță ministrul Bogdan-Gruia Ivan, avansând chiar o estimare „între 0,9 și 1% creștere a colectării TVA, folosind instrumente de inteligență artificială“.

În aceeași ordine de idei, pentru 2024, ministrul preconizează deschiderea pregătirilor pentru înființarea unui institut de inteligență artificială, în parteneriat cu universități, cu mediul privat, cu specialiști în domeniul finanțelor: „Este un proiect estimat la aproximativ o sută de milioane de euro. Finanțarea pentru acest proiect va proveni din programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027, iar termenul de implementare este finalul anului 2027. Ținta este ca noi să fim competitivi și peste 10-15 ani, nu doar să încercăm să-i copiem pe alții, care acum sunt mai ­dezvoltați“.

Inteligența artificială pusă la treabă în pădure

Inteligența artificială poate fi pusă la treabă și în pădure. Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, a anunțat lansarea licitației pentru implementarea sistemului național de monitorizare video a transporturilor de lemn cu ajutorul unor camere video asistate de inteligență artificială interconectat cu sistemul SUMAL 2.0 – Sistemul Informațional de Urmărire a Materialului Lemnos. Este proiectată instalarea a 350 de puncte de supraveghere cu câte două camere LPR – License Plate Recognition – și cu o cameră de analiză avansată. Vor fi realizate și 11 dispecerate dotate cu videowall și stație de lucru performantă, dintre care, două dispecerate central, la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și la Garda Forestieră Națională, precum și nouă dispecerate teritoriale la gărzile forestiere din țară. Proiectul are o valoare totală de 44,42 de milioane de lei (8,9 milioane de euro). După cum explică ministrul Mircea Fechet, „această achiziție va contribui la reducerea numărului de transporturi de material lemnos fără documente de proveniență, la identificarea abaterilor de la traseele stabilite, a transporturilor multiple realizate în baza aceluiași aviz de însoțire și a volumelor transportate în plus/minus față de cele înscrise în avizul de însoțire. Inima sistemului va fi reprezentată de dezvoltarea unor algoritmi ghidați de inteligență artificială care vor analiza fiecare transport de lemn pentru a identifica dacă acesta este sau nu declarat în SUMAL și dacă da­­tele declarate în avizul de însoțire corespund realității“. Va fi continuată astfel implementarea proiectului derulat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor cu tema „Capacitatea sporită de supraveghere, control și monitorizarea pădurilor prin intermediul unui sistem informatic integrat“, din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) Investiția 5 – Digitalizare în domeniul mediului, Componenta 7 – Transformare digitală.

Inteligența artificială generativă poate crește productivitatea echipelor de dezvoltare cu 45%

Inteligența artificială generativă poate crește productivitatea echipelor de dezvoltare, în medie, cu 45%, iar utilizarea inteligenței artificiale în implementarea sarcinilor de muncă poate duce la o reducere de până la 31% a timpului necesar finalizării acestora, arată cercetări efectuate de compania globală de IT SoftServe, cu activitate în America de Nord, Uniunea Europeană și Asia, pentru clienți cum sunt IBM, Cisco, Panasonic, Cloudera, Henry Schein, Spillman ­Technologies și alții.

La cercetarea în discuție au participat peste o mie de angajați SoftServe din șapte țări, toți având diferite roluri în proiecte și experiență diversă cu multiple tehnologii. Conform descrierii oferite de realizatorii cercetării, „participanții au fost împărțiți în mai multe grupuri în funcție de criterii precum specializare, rol, tehnologie și nivel. Apoi, au primit aceleași sarcini pentru a le îndeplini. Grupul experimental a avut acces la chatbotul ChatGPT, lansat de OpenAI, modelele 3.5 și 4.0, în timp ce grupul de control nu a avut acces la chatbot. Acest lucru a permis o comparație directă a im­­pactului utilizării inteligenței artificiale generative asupra productivității și a vi­tezei de finalizare a sarcinilor.

Peste 1.500 de experimente au de­­monstrat că integrarea inteligenței artificiale generative în fluxul de lucru al echipelor îmbunătățește în mod constant productivitatea în toate disciplinele. În medie, această integrare poate reduce cu 31% timpul necesar de finalizare a sarcinilor și poate crește eficiența generală a echipei cu o medie de 45%“.

Rezultatele au arătat că „utilizarea inteligenței artificiale generative are, în mod constant, un impact pozitiv asupra productivității angajaților din diferite roluri din domeniul dezvoltării software, cu unele variații, în funcție de aria specifică și de tipul de activitate. Spre exemplu, potrivit studiului, integrarea GenAI poate spori productivitatea cu 44% în Project Management – prin modelele predictive care estimează timpul de finalizare al proiectelor, ajutând organizațiile să planifice mai bine. Poate duce la creșteri de până la 42% în programare – prin generare de cod și chiar de 62% în zona de testare – mai specific în detectarea și repararea automată a bug-urilor și vulnerabilităților“.

Unul dintre autorii cercetării, Ivan Zagorodniy, director de dezvoltare soft­ware în cadrul SoftServe, apreciază că „implementarea inteligenței artificiale generative produce rezultate favorabile în mai multe dimensiuni, deschizând astfel calea pentru îmbunătățiri substanțiale ale productivității și calității în cadrul proiectelor de dezvoltare software“.

În același timp, organizatorii cercetării conchid că, „în ciuda rezultatelor pozitive, trebuie să fim realiști și să conștientizăm că inteligența artificială generativă nu poate înlocui oamenii. Însă, aceasta poate reduce volumul de muncă, astfel încât specialiștii să se poată concentra asupra unor sarcini mai complexe și mai creative“.

Articol publicat în nr. 47-48 al revistei Tribuna Învățământului