Integrarea instrumentelor TIC și mass-media în orele de Limba și literatura română – idei de exploatare în urma derulării unui proiect

12

13 În ultimii ani profesorii de română constată o sărăcire a vocabularului elevilor de gimnaziu, precum și folosirea incorectă a cuvintelor în ciuda multiplicării surselor de informare și a timpului de contact cu mijloacele de informare în masă. Cum mijloacele clasice de îmbogățire a vocabularului – lectura, emisiunile radio-tv – nu mai sunt demult pe „placul” elevilor de gimnaziu și nici nu mai prezintă atractivitate, profesorul de limba și literatura română se găsește în fața unei noi provocări. El trebuie să găsească modalități noi și interesante pentru a îmbogăți vocabularul elevilor săi, dar și pentru a face ca noile achiziții să fie integrate ansamblului cognitiv și funcționale.
De asemenea, soluțiile clasicei predări de cunoștințe sau a efectuării unor teme pentru acasă sub forma temei scrise pe un caiet nu mai au nici ele rezultatele așteptate. Se ivesc atunci întrebările: Cum ar putea fi exploatat eficient timpul pe care elevii de gimnaziu îl petrec oricum – că ne place sau nu nouă, profesori sau părinți – în fața calculatorului sau a altor mijloace moderne de comunicare în masă (iPhone, iPad, telefoane mobile, tablete internet etc.)? Pot aceste instrumente să constituie noi mijloace în educația pentru comuni­care? Pot fi exploatate posibilitățile pe care ele le oferă astfel încât profesorul de limba română să-și atingă obiectivele, făcându-i pe elevi să poată comunica eficient, organizat, nuanțat și corect?
Proiectul descris în aspectele lui esențiale își propune să ofere câteva soluții, idei și propuneri de activități la clasă și în afara ei, ca urmare a valorificării rezultatelor cooperării profesorilor din aria curriculară „Limbă și comunicare” din școală, pe baza observațiilor fă­cute de aceștia în cadrul activităților curriculare, dar și extra­curri­culare. Folosirea unor forme noi de abordare a predării și integrarea unor modalități moderne de interacțiune cu elevii de la clasă, cum ar fi blogurile pedagogice, forumurile virtuale, site-urile de socializare, grupurile virtuale, accesarea resurselor electronice de informare, precum și adaptarea instrumentelor de evaluare a cunoștințelor, de­prin­derilor și competențelor de vocabular și comunicare ale elevilor – proiectele virtuale, studiile tematice constituie, în opinia autoarei, soluții adaptate problemelor din ce în ce mai complexe pe care le întâlnește profesorul de limba română în cadrul orelor desfășurate la nivelul gimnazial.
Probleme constatate: sărăcirea vocabularului elevilor; necunoaș­terea sensului corect al cuvintelor; folosirea lor în contexte improprii; o gamă lexicală redusă, nestăpânirea sensurilor, necunoașterea sinonimiilor, paronimiilor sau a altor relații semantice poate duce la alterarea mesajului până acolo încât acesta nu poate fi înțeles sau este înțeles total greșit; necesitatea de a construi un vocabular activ, bogat și nuanțat; timpul de lucru în orele de curs este limitat și că există foarte multe constrângeri legate de parcurgerea strictă a programei și de pregătirea pentru evaluări și examene.
Scopul activităților de cooperare: a forma și a dezvolta la elevii de gimnaziu un vocabular corect și nuanțat astfel încât el să poată constitui o „unealtă” folositoare în exprimarea orală și scrisă; a oferi elevilor mijlocul esențial de lucru pentru toate disciplinele de învățământ și pentru viața cotidiană – capacitatea de comunicare corectă, coerentă și precisă; a valorifica la maximum timpul petrecut de elevi pe internet sau în contact cu mijloacele mass-media.
Faza pregătitoare a proiectului
Activitatea de cercetare desfășurată de profesorii de limba română, în colaborare cu profesorii de limbi străine, pentru a alcătui o listă a competențelor de comunicare legate de vocabular, precum și pentru a defini vocabularul necesar și specific tranșei de vârstă a elevilor participanți.
Constatarea pe care a făcut-o echipa coordonatoare că în studiul limbilor străine se pleacă de la un vocabular de bază necesar comunicării fluente și corecte, precum și de la construirea unor abilități de operare cu elementele acestuia. Aceste lucruri au fost „translatate” la nivelul limbii materne și îmbunătățite.
Alcătuirea echipelor de lucru: `n echipă să fie selectați elevi cu tipuri de gândire diferite (logico-matematică sau verbală etc.), cu abilități de comunicare diferite (extrovertiți sau intorvertiți) și cu niveluri de cunoștințe diferite, pentru ca schimburile dintre ei să fie cât mai rodnice.
Tipurile de activități desfășurate: Lectura site-urilor (Sites reading); Vânătoarea de cuvinte (Word Hunting); Cuvântul favorit (Favourite word); Împerechează și refolosește (Match and use again); Profilul meu (My profile); Blogul pedagogic (focusonwords.blogspot.com).
Inițial a fost aplicat un chestionar elevilor pentru a afla care sunt site-urile pe care aceștia le accesează cel mai des, selectându-se primele trei, în ordinea popularității. Aceste site-uri au fost „monitorizate” săptămânal, avându-se ca sarcini de lucru: identifi­carea cuvintelor necunoscute, prezentarea lor în contextul original, cel de pe site, explicația din DEX și reutilizarea acestuia într-un context nou. La sfârșitul fiecărei săptămâni se prezintă lista de cuvinte și echipa are ca sarcină alcătuirea unui text care să conțină cât mai multe dintre aceste cuvinte, text care poate fi valorificat fie ca material de studiu la clasă cu ajutorul aplicației Smartboard de explicare a cuvintelorșiț, fie ca articol publicat în blogul clasei, având atașat un „nor de cuvinte”.
Vânătoarea de cuvinte (Word Hunting – faza de construire a vocabularului)
Se repartizează fiecărei echipe emisiunile unui post de televiziune sau de radio, stabilindu-se un anumit „consemn de vânătoare” (de exemplu, identificarea cât mai multor cuvinte care încep cu o anumită literă sau reperarea unor cuvinte care apar frecvent, listarea expresiilor favorite ale prezentatorilor, ale sloganurilor etc.). La sfârșitul fiecărei săptămâni, fiecare echipă de „vânători” trebuie să-și prezinte „prada”, formulând de asemenea aprecieri asupra utilității și atractivității emisiunilor vizionate/ascultate, în care să integreze cuvintele/expresiile „vânate”.
Cuvântul favorit (Favourite word – faza de activizare a voca­bularului)
Se stabilește pentru fiecare echipă un cuvânt favorit, dintre cele nou-achiziționate în prima fază. Obiectivul este de a găsi cât mai multe contexte în care acest cuvânt apare și de a discrimina sensurile acestuia și ariile semantice în care acesta se poate înscrie. Găsirea acestor contexte se face prin căutare pe internet (accesarea unor site-uri, căutarea în discuțiile de pe diferite forumuri, link-urile publici­tare, lectura unor bloguri) sau prin vizionarea/ascultarea unor emisiuni radio-tv, a filmelor. Pentru acestea din urmă lucrul se poate dovedi mai dificil, deoarece, dacă nu există posibilitatea reproducerii emisiunii (înregistrare), găsirea se poate face doar prin vizio­narea/ascul­­tarea directă și notarea contextului. Se recomandă de aceea variantele online ale emisiunilor, unde există posibilitatea verificării și reproducerii contextului identificat de către elevi.
Cuvântul se integrează într-o constelație, încercându-se găsirea trăsăturilor de sens care au permis utilizarea sa în contexte cât mai variate. În această etapă se poate îmbina redactarea de text scris cu grafica sau cu ilustrația (se pot reprezenta legăturile contextuale sub forma unor grafice sau se pot atașa clipart-uri sau imagini fiecărui context). Astfel sensurile se concretizează integrându-se mai ușor în vocabularul elevilor.
Împerechează și refolosește (Match and use again – faza de activizare a vocabularului)
Se listează cuvinte identificate în prima fază și se încearcă formarea de perechi sinonimice sau antonimice. Se selectează perechi care se pot integra unui anumit câmp semantic. După alcătuirea „corpu­sului” de perechi se redactează un text conținându-le, consemnul fiind ca în text să se folosească obligatoriu contexte diferite de cel în care a fost găsit cuvântul. Se subliniază în textul nou-redactat contextele în care cuvintele au fost utilizate și se compară cu contextele în care acestea au fost identificate inițial. Se alcătuiește pentru fiecare cuvânt „arborele contextual” (se poate desena sub forma unui arbore – pe tulpină cuvântul sau perechea în contextul inițial, iar pe ramuri contextele noi; obiectivul este ca arborele să aibă o „coroană” cât mai bogată).
Profilul meu (My profile – faza de valorificare a experiențelor lexicale)
Preluând moda site-urilor de socializare, atât de îndrăgite de adolescenți și nu numai, activitatea aceasta le propune elevilor să creeze un „profil” unui cuvânt sau unei expresii, astfel încât să fie nevoiți să structureze toate informațiile posibile, dar și să le dea o formă atractivă.
Activitatea presupune lucrul cu surse de informații științifice (dicționare, resurse electronice, manuale), coordonarea prin integrarea informațiilor într-un tipar prestabilit, inventivitatea prin adaptarea informațiilor și integrarea lor.
Profilul conține: date despre cuvânt (definiție, etimologie, perioada apariției aproximative în limbă, sectorul de vocabular din care face parte), date despre familie sau prieteni (familia lexicală din care face parte, câmpuri semantice în care poate fi inclus, expresii în care intră, sensuri), interese (domenii în care se folosește, asocieri cu alte cuvinte), comentarii sau aprecieri (fie citate din opere literare sau din alte tipuri de texte sau discursuri în care a fost întâlnit, fie link-uri către textele sau emisiunile unde au fost reperate, fie fraze formulate de colegii din clasă despre ce le sugerează cuvântul, cum li se pare etc.), ilustrații (fotografii, desene, grafice care pot ilustra cuvântul).
Blogul pedagogic (focusonwords.blogspot.com – faza de valorificare a experiențelor lexicale)
Pe parcursul întregului proiect, echipa coordonatoare ține un blog în care prezintă și urmărește parcursul proiectului. Acesta este un prețios instrument atât de coordonare, cât și de diagnosticare de parcurs, de evaluare și de feedback. Ținerea la zi a blogului motivează implicarea cât mai multor participanți, ordonarea informațiilor și a materialelor, interactivitatea – comunicarea între echipa coordo­natoare, participanții la proiect și cei care nu au participat direct la proiect (și care astfel pot deveni motivați pentru a se implica), favorizându-se o diseminare largă a rezultatelor.
Prin faptul că publicarea pe blog nu se poate face decât după ce comentariul sau articolul primește aprobarea administratorului se asigură și supervizarea exprimării, a ortografiei și punctuației, profesorul de limba română putând astfel să-și îndeplinească obiectivele mai ușor și prin metode variate.
Avantajele educaționale ale derulării proiectului
Toate aceste tipuri de activități, deși presupun un efort suplimentar din partea profesorului de limba română, sunt primite însă cu mare interes de către copii, care nu mai sesizează orele de curs ca fiind „inutile” sau „rupte” de realitatea cotidiană și care sunt mult mai motivați pentru a învăța. Pentru profesor însă, acest tip de activi­tăți presupune o îmbunătățire constantă a abilităților și competen­țelor digitale, dar și o predispoziție permanentă la noi deschideri di­dac­tice, la valorificarea din unghiuri diverse a conceptelor și noțiu­nilor din programă și la găsirea unor modalități moderne de abordare a actului didactic.
Prof. dr. Corina CHELARU,
Școala Gimnazială Nr. 195 – Hamburg, București