„Zilele Europene ale Patrimoniului“, adesea cunoscute sub numele „Heritage Open Days“ (http://europeanheritagedays.com), este o iniţiativă lansată în anul 1985 de Consiliul Europei, urmată în anul 1999 de Uniunea Europeană şi continuată până în prezent, reprezentând unul dintre cele mai populare evenimente culturale sărbătorite de cetăţenii europeni din circa cincizeci de ţări. Între obiectivele urmărite se numără: conştientizarea bogăţiei şi diversităţii culturale europene; crearea unui climat pentru valorizarea diversităţii culturale europene; conservarea şi revitalizarea patrimoniului cultural şi natural; condamnarea rasismului şi a xenofobiei şi încurajarea toleranţei în interiorul statelor europene şi dincolo de graniţele acestora; sensibilizarea autorităţilor şi a publicului larg faţă de nevoia de a proteja moştenirea culturală tangibilă (situri arheologice, arhitectură, monumente, patrimoniu mobil, rute culturale, patrimoniu natural etc.) şi intangibilă (istorie, moştenire educaţională, obiceiuri şi tradiţii, arte, meşteşuguri, sport etc.) de noile ameninţări; implicarea statelor europene pentru a răspunde provocărilor de ordin social, politic şi economic. România participă din anul 1992 la „Zilele Europene ale Patrimoniului“. Tema anului 2016 a fost „Heritage and Communities/Patrimoniul şi comunităţile“.
Proiectul cultural „Lecţiile patrimoniului“ este un demers al unui grup divers de actori culturali (specialişti în arhitectură şi spaţiu construit, curriculum, istoria artei, teoria educaţiei, educaţie culturală, educaţie muzeală şi management cultural), care dezvoltă instrumente educaţionale inovatoare pentru promovarea valorii patrimoniului material din zona Piaţa Revoluţiei din Bucureşti, ca suport pentru exprimarea şi sensibilizarea culturală a copiilor şi tinerilor, în colaborare cu şcoli şi cadre didactice din Bucureşti.
Promotorul proiectului este Asociaţia MetruCub – resurse pentru cultură (http://m3culture.ro), organizaţie care, prin proiectele şi parteneriatele derulate, promovează rolul culturii în societate. Parteneri şi colaboratori: Centrul pentru Educaţie şi Formare „Sintagma“, Asociaţia „De-a arhitectura“, Asociaţia „Da’DeCe“, Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Municipiului Bucureşti, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Ateneul Român şi Filarmonica „George Enescu“, Biblioteca Naţională a României, Centrul pentru Managementul Organizaţiilor Nonprofit, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I“. Parteneri Media: Digi FM, Radio România Cultural, Modernism Punct Ro, The Institute, Roata Mare, Totul despre mame, Agenda Culturală pentru Copii. Proiectul este finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN).
Proiectul face parte din platforma „Susţine cultura în educaţie“, care îşi propune să susţină realizarea unor programe culturale cu o dimensiune educaţională în România, prin dezvoltarea unei reţele de profesionişti şi organizaţii şi a unor resurse despre practici şi politici publice în domeniu. Platforma, realizată cu sprijinul financiar al Granturilor SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România, al ARCUB/Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti, prin programul „Eşti Bucureşti“ 2015, şi al Administraţiei Fondului Cultural Naţional, a fost premiată în 2016 de Radio România Cultural. În cadrul acestei platforme, au fost lansate arhiva online a proiectelor de cultură în educaţie şi volumul de interviuri Biblioteca vie a culturii în educaţie.
Scopurile proiectului „Lecţiile patrimoniului“ sunt implicarea în refacerea punţilor pierdute şi valorizarea identitară locală prin patrimoniul cultural, conştientizarea importanţei artei în educaţie şi a valorificării potenţialului acesteia în şcolile din România.
Obiectivele principale ale proiectului sunt: dezvoltarea educaţiei despre patrimoniu, necesitatea conştientizării rolului patrimoniului de la vârste mici şi al instrumentelor care susţin familiarizarea cu valorile patrimoniului; crearea de instrumente inovatoare pentru promovarea valorii educaţionale a patrimoniului local din zona Piaţa Revoluţiei, care reuneşte instituţii prestigioase, adevărate repere culturale; valorificarea artelor şi a patrimoniului în predarea disciplinelor de învăţământ; integrarea artei şi a patrimoniului în viaţa copiilor, în cadrul unor parteneriate eficiente între şcoli şi organizaţiile culturale/artişti; formarea artistică, umană şi socială; cultivarea respectului pentru artă şi memoria locală, atât la copii, cât şi la adulţi.
Întâlnirea de închidere a proiectului „Lecţiile patrimoniului“ a reunit echipa de educatori muzeali, profesori şi specialişti în teoria educaţiei, alături de reprezentanţii instituţionali ai proiectului. Întâlnirea a fost moderată de doamna Raluca Iacob, preşedinte al Asociaţiei MetruCub şi coordonator al proiectului. Programul întâlnirii a cuprins prezentarea echipei de proiect şi a participanţilor; motivarea demersului proiectului; prezentarea ghidului Scenarii educaţionale pentru ciclul gimnazial (www.culturaineducatie.ro), diseminarea de bune practici şi schimb de experienţă.
Ghidul Scenarii educaţionale pentru ciclul gimnazial (Centrul Sintagma, Bucureşti, 2016, coordonatori: Mihai Iacob şi Angelica Mihăilescu) conţine şaisprezece scenarii educaţionale pentru gimnaziu şi o serie de zece videoclipuri (Ghid video pentru cadrele didactice – „Lecţiile patrimoniului“, www.youtube.com) care ilustrează etapele construirii unei lecţii plecând de la patrimoniul cultural material construit şi mobil.
Ghidul a fost conceput ca punct de sprijin pentru profesori în demersurile lor de inovare pedagogică. Conceptul şi modalitatea de realizare au urmărit: scenarii educaţionale utile pentru disciplinele din curricula de învăţământ; construirea lecţiilor pornind de la obiectivele clasei; reflectarea educaţiei cu nevoile ei; crearea unor trasee educative interdisciplinare şi a unor experienţe de învăţare; valorificarea educaţiei nonformale – de exemplu, „Şcoala altfel“ şi propunerea de activităţi „altfel“, crearea de poveşti ale locului; dobândirea de competenţe-cheie – comunicare în limba maternă, sensibilizare şi exprimare culturală, competenţe sociale şi civice; dezvoltarea unui comportament cultural în zona civică; felul în care putem preda diverse discipline de învăţământ (de exemplu, istoria artei, teoria educaţiei, matematică, istorie, cultură civică, comunicare etc.) prin valorificarea patrimoniului cultural.
Ghidul cuprinde: descrierea proiectului „Lecţiile patrimoniului“ şi a partenerilor implicaţi; indicaţii de utilizare a ghidului (grup-ţintă – clasa vizată, materia/disciplina, materiale/activităţi, durată, materiale/activităţi, repere culturale, locaţie, competenţe vizate etc.); informaţii practice (programul instituţiilor deschise publicului etc.); o scurtă descriere a reperelor culturale din Piaţa Revoluţiei (Ateneul Român, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I“/Fundaţia Universitară „Carol I“/Statuia lui „Carol I“, Biserica Kretzulescu, Calea Victoriei, Hotel Athénée Palace/Hotel Hilton, Memorialul Renaşterii, Muzeul Naţional de Artă, Muzeul „Theodor Aman“, Palatul Senatului, Sediul Uniunii Arhitecţilor din România, Palazzo Bordenache, Statuia lui Mihai Eminescu etc.); scenarii educaţionale (Geometria Pieţei Revoluţiei, Matematica din jurul nostru, „Lectura“ spaţiului cotidian, Forme renascentiste în arta româneascã a secolelor XIX-XX, Biserica în Evul Mediu, Viaţa cotidianã la sfârşitul secolului al XIX-lea); şi câteva recomandări.
Participanţii au venit cu o serie de propuneri pentru continuarea proiectului sau pentru derularea altora similare: promovarea acestei abordări – a valorificării artelor şi a patrimoniului în predarea disciplinelor de învăţământ – în cât mai multe şcoli din Bucureşti şi din România; consolidarea relaţiei instituţiilor culturale cu şcolile; distribuirea de conţinut digital în scop educaţional; dezvoltarea de conexiuni cu alte domenii, într-un spaţiu ofertant; profesionalizarea practicilor şi dezvoltarea unei comunităţi de practică a celor care aduc arta în şcoală; crearea de noi oportunităţi de colaborare interinstituţională pentru promovarea patrimoniului Pieţei Revoluţiei şi a ofertei culturale către şcolile din Bucureşti; propunerea de noi tipuri de abordări, crearea de noi parteneriate şi programe/proiecte educative (de exemplu, „grădina în spaţiul cultural“); integrarea iniţiativei „Susţine cultura în educaţie“ în proiecte cu finanţări locale, naţionale şi internaţionale; creşterea vizibilităţii instituţionale.
„Calitatea educaţiei stă în conectarea la viaţa de zi cu zi. Dorim ca împreună cu dumneavoastră să sprijinim şcoala în realizarea misiunii sale!“ (Scenarii educaţionale pentru ciclul gimnazial, Bucureşti, 2016).
 Carmen PESANTEZ,
Biblioteca Centrală Universitară „Carol I“, Bucureşti,
Secţia Pedagogică „I.C. Petrescu“