Miniștrii și reprezentanții ministerelor educației din statele membre ale inițiativei de cooperare interregională Asia-Europe Meeting/ASEM s-au aflat, săptămâna trecută, pe 15 și 16 mai, în Capitală, unde s-a desfășurat cea de a VII-a Reuniune ASEM/ASEM ME7, la finalul căreia a fost adoptată Declarația de la București.

Declarația, așa cum au spus toți cei prezenți, este un document de referință pentru întâlnirile viitoare, deoarece hotărăște în mod oficial rolul Procesului Educațional ASEM în atingerea Obiectivelor Globale de Dezvoltare Durabilă prevăzute de Agenda 2030 a Organizației Națiunilor Unite. În acest context global, Dezvoltarea Durabilă și Digitalizarea au fost introduse ca teme transversale în cadrul celor patru arii prioritare ale Procesului Educațional ASEM. Este vorba despre asigurarea și recunoașterea calității educației, mobilitatea echilibrată și învățarea pe tot parcursul vieții (inclusiv învățământul profesional și tehnic) și, nu în ultimul rând, implicarea mediului de afaceri și a industriei în educație.

Reuniunea a fost precedată de Reuniunea Înalților Funcționari, în data de 14 mai, în cadrul căreia participanții au discutat și stabilit raportul de activitate între cele două reuniuni ministeriale – ASEM ME6, de la Seul, și ASEM ME7, de la București, precum și concluziile reuniunii din Capitala României.

Evenimentul a fost organizat deMinisterul Educației Naționale, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe și al Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), și a avut ca temă „Educația care conectează: incluziune, mobilitate și excelență în sprijinul obiectivelor de dezvoltare durabilă“.

„Discuțiile au contribuit la dezvoltarea cooperării macroregionale Europa-Asia“

Prezentă la acest eveniment de anvergură internațională care s-a desfășurat la Palatul Parlamentului, ministrul educației, Ecaterina Andronescu, a subliniat că discuțiile purtate în cele două zile au contribuit la întărirea legăturilor și aprofundarea cooperării Asia-Europa. „Discuțiile din aceste două zile au vizat instrumente deja utilizate în Procesul Educațional ASEM, precum și măsuri necesare pentru asigurarea echilibrului și caracterului incluziv al mobilităților între Asia și Europa, în contextul erei digitale. Îmi exprim satisfacția că aceste discuții au contribuit la dezvoltarea cooperării macroregionale Europa-Asia, dar și speranța că rezultatele acestei reuniuni vor fi relevante pentru procesul de cooperare ASEM în domeniul educației“, a declarat ministrul român al educației.

„Învățământul superior are capacitatea unică de a identifica nevoile momentului“

La eveniment a fost prezent și președintele Klaus Iohannis, care în cuvântul său a ținut să sublinieze faptul că relația dintre Europa și Asia este un motor al progresului global și că, în consecință, trebuie să fie una multisectorială. „Educația este, de câtva timp, o dimensiune vizibilă a acestei relații, luând forma mobilității pe termen scurt sau lung a studenților, a parteneriatelor de cercetare și a vizitelor cadrelor didactice. Credem cu tărie că aceste contacte trebuie să sporească și să devină piatra de temelie a colaborării noastre viitoare“.

Actualul eveniment urmărește, a continuat Klaus Iohannis, introducerea unei dimensiuni tematice cooperării existente și accentuarea responsabilității sociale ca misiune globală a învățământului superior. „Faptul că Obiectivele de Dezvoltare Durabilă sunt în centrul actualei reuniuni este cu atât mai important cu cât ne confruntăm cu multiple provocări în domeniul comerțului echitabil, al luptei împotriva sărăciei, în reducerea poluării, dar mai ales a schimbărilor climatice. În luna martie a acestui an, studenții s-au aflat în fruntea primei mișcări de protest globale îndreptate împotriva eforturilor insuficiente de a opri schimbările climatice. Acest subiect este deja unul intersectorial, fiind vizibilă importanța sa crescută în viața academică, reprezentând o preocupare din ce în ce mai importantă a studenților, o dimensiune-cheie a cercetării și un subiect de interes pentru politicile publice“, a conchis președintele țării.

„Am considerat întotdeauna că schimbarea comportamentelor individuale nu este suficientă pentru a combate schimbările climatice. Tehnologia joacă un rol critic. Acum 200 de ani, panica malthusiană pe tema suprapopulării s-a dovedit nefondată: evoluțiile tehnologice au permis agriculturii moderne să reducă ponderea populației amenințate de foamete la un minim istoric. (…) Învățământul superior are capacitatea unică de a identifica nevoile momentului, de a găsi oportunități pentru cercetare și de a utiliza rezultatele acesteia pentru a promova dezvoltarea durabilă. Sinergia rezultată din cooperarea interuniversitară și din proiectele derulate în colaborare nu pot decât să accelereze progresul nostru în direcția atingerii Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă“, a mai spus președintele statului.

Educația – cea mai bună investiție pentru viitorul Europei

În intervenția sa, secretarul de stat pentru afaceri europene Melania-Gabriela Ciot a reiterat angajamentul Președinției rotative a României la Consiliului UE de a aduce o contribuție solidă la întărirea proiectului european, prin creșterea gradului de coeziune și solidaritate.

În acest sens, a menționat faptul că dezvoltarea durabilă este una dintre prioritățile României, semnalând contribuția Președinției României la Consiliul UE la acest proces prin promovarea Concluziilor Consiliului în domeniul dezvoltării durabile. Aceste concluzii au fost adoptate de către Consiliul Afaceri Generale în data de 9 aprilie 2019.

Melania-Gabriela Ciot a subliniat rolul important pe care educația îl are, fiind „cea mai bună investiție pentru viitorul Europei, având un rol vital în impulsionarea creșterii, inovației și creării de noi locuri de muncă. Totodată, educația facilitează atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă în domeniul inovației și rezilienței“.

„O șansă imensă pentru vizibilitatea și prestigiul internațional al României“

Nu în cele din urmă, fostul ministru al educației Sorin Câmpeanu, actual președinte al Consiliului Național al Rectorilor, a declarat: „Prezența în România a miniștrilor educației din Europa, precum și din cele mai dezvoltate state asiatice (Japonia, Coreea, China, Singapore, Vietnam, Indonezia), alături de aproape 400 de rectori ai celor mai importante universități din Asia și Europa, este o șansă imensă pentru vizibilitatea și prestigiul internațional al României, într-un moment de maximă vizibilitate, în contextul Președinției Consiliului UE, deținută de România în primul semestru al anului 2019“.

ASEM numără în prezent 53 de parteneri: 51 de state (28 de state membre UE, Elveția, Norvegia și 21 de state asiatice) și două organizații internaționale – Uniunea Europeană și Secretariatul ASEAN (Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est). România a aderat la ASEM în 2008, arătând astfel că este dornică și capabilă să se implice cu propriile mijloace în susținerea acestei platforme și a întăririi relațiilor macroregionale Asia-Europa, printr-o educație reală pentru dezvoltare durabilă, concept care se află printre prioritățile Agendei ONU 2030. 

Marcela GHEORGHIU