Încă un an în care Educația își revendică prioritatea

Începutul lui 2022 nu a reprezentat pentru nimeni o surpriză, nu a diferit cu mult de debutul lui 2021: aceeași criză pandemică – atunci ne confruntam cu începutul valului 3, acum ne confruntăm cu începutul valului 5; atunci, profesorii amenințau cu proteste pentru că Executivul nu s-a ținut de cuvânt și nu a acordat ultima tranșă de majorări salariale prevăzute prin lege personalului din învățământ, acum, profesorii amenință cu greva generală cam din aceleași motive. Și atunci, ca și acum, învățământul era subfinanțat, cu un buget cu mult sub prevederea legislativă de 6% din PIB; și atunci, ca și acum, creșterea îngrijorătoare a ratei abanadonului școlar era una dintre marile probleme cu care se confruntă sistemul educațional. În sfârșit, atunci se punea problema intrării școlilor în online, acum se depun eforturi ca școlile să rămână deschise. Pe scurt, nu e o surpriză că 2022 a început nu doar cu o criză pandemică, ci și cu o criză în învățământ. Și mai este o criză pe valul căreia am intrat în 2022: cea creată de haosul prețurilor la energie electrică și gaze naturale, din pricina căreia școli și spitale se pot trezi în incapacitate de plată.

Noul val de proteste

Odată cu noul val pandemic, a revenit și valul protestelor: proteste ale elevilor, pentru că ministrul Sorin Cîmpeanu a dispus modificarea pragului de la care se acordă bursele de merit (de la media 8,50, la media 9,50); proteste ale salariaților din sistemul de învățământ și ale altor categorii de angajați din sectorul bugetar.

Potrivit președintelui Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Simion Hancescu, protestele angajaților din sistem sunt cauzate de refuzul guvernanților de a adopta măsuri concrete privitoare la acordarea de la începutul anului 2022 a salariilor de bază prevăzute de câțiva ani prin lege pentru personalul din învățământ. Sindicatele solicită, de asemenea, alocarea a 6% din PIB pentru finanțarea educației, adoptarea unei măsuri legislative prin care toți angajații din învățământ să beneficieze de calculul și plata drepturilor salariale cuvenite conform tranșelor de vechime în învățământ, acordarea sporurilor, plata orelor suplimentare și creșterea numărului de posturi didactice auxiliare și nedidactice necesare ca unitățile de învățământ să-și desfășoare activitatea în condiții cât mai bune. Profesorii ar fi trebuit să primească anul acesta o majorare salarială de 16%, aplicabilă încă din 2020, însă amânată, iar acum limitată la 4,5%, reprezentând nici mai mult, nici mai puțin decât procentele cu care se majorează costul standard per elev.

Pe fondul crizei prelungite în învățământ generate de pandemia de coronavirus, care a dus la trimiterea școlii în online pentru luni și luni de zile, protestele profesorilor ar putea părea nejustificate. Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație Spiru Haret, explică pentru ce atât elevii, cât și părinții trebuie să fie solidari cu protestele salariaților din școli: „Nu este vorba doar de personalul didactic de predare, ci și de personalul didactic auxiliar și de cel nedidactic. Școlile nu pot funcționa la capacitate maximă și nu pot să asigure condiții de sănătate pentru copii, atâta vreme cât nu avem o resursă umană motivată și suficientă pe partea de personal didactic auxiliar și nedidactic. Pe baza referendumului declanșat de federațiile sindicale reprezentative, colegii noștri s-au pronunțat în proporție de peste 70% pentru declanșarea grevei de avertisment“. Greva a avut loc pe 19 ianuarie, precedată de proteste la sediul Guvernului. Alte proteste se prefigurează: „Există posibilitatea radicalizării acțiunilor de protest, mergând până la neîncheierea situației școlare/universitare pentru semestrul I și declanșarea grevei generale“. Indiferent de evoluția revendicărilor, liderul FSE Spiru Haret îi asigură pe părinți că profesorii fac tot ce depinde de ei ca siguranța elevilor să nu fie pusă în pericol.

„Guvernanții să înțeleagă că trebuie investiți bani în educație!“

Protestele începutului de an din sistemul educațional au ca esență un mesaj comun, exprimat de federațiile sindicale în domeniu – FSLI, FNS Alma Mater și FSE Spiru Haret: „Considerăm că este momentul ca guvernanții să înțeleagă că trebuie investiți bani în educație! Dacă nu se va pune capăt subfinanțării permanente a sistemului de învățământ, consecințele vor fi resimțite de copiii noștri! Este o realitate că pandemia va mai continua o bună perioadă de timp, dar este tot o realitate că, indiferent de situație, educarea copiilor trebuie să fie o prioritate și ea trebuie să continue, în condiții cât mai apropiate de normalitate! Acest lucru nu se poate realiza decât dacă statul va investi atât în modernizarea și dotarea tehnică a unităților și instituțiilor de învățământ, cât și în stimularea financiară a personalului din sistem!“.

Sindicatele atrag atenția că politica Uniunii Europene de a se investi masiv în educație s-a concretizat prin rezoluția Parlamentului UE, care recomandă statelor membre să aloce 10% din PIB acestui domeniu. În România, ponderea alocării din PIB sistemului național de educație în ultimii cinci ani s-a învârtit în jurul valorii de 3%, de cele mai multe ori, sub acest nivel.

Tot referitor la venituri, liderii celor trei federații sindicale din sectorul educațional – Simon Hancescu, Marius Nistor și Anton Hadăr – atrag atenția asupra deficiențelor persistente la acest început de an calendaristic în aplicarea Legii-cadru nr. 153/2017: „Aplicarea eronată a acesteia a fost constatată de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizii cu caracter obligatoriu pentru instanțele de judecată. În aplicarea deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 64/2020, nr. 7/2021 și nr. 8/2021, Ministerul Educației a emis două ordine de ministru prin care a dispus calculul corect al drepturilor salariale ale personalului didactic – OME nr. 4638/2021 și OME nr. 3993/2021. Aceste ordine produc efecte de la data stabilită în cuprinsul lor, pentru viitor; în consecință, în prezent, există o diferențiere discriminatorie între personalul didactic ce beneficiază de drepturile salariale în cauză în baza hotărârilor judecătorești definitive, începând cu 01.09.2017 (în cazul tranșelor de vechime în învățământ), respectiv, începând cu 01.01.2019/data stabilită prin hotărâre (în cazul majorărilor/creșterilor salariale prevăzute art. 15 din Legea-cadru nr. 153/2017, la art. 4, art. 5 alin. (1), art. 7 și art. 8 din anexa nr. I cap. I lit. B Reglementări specifice personalului didactic din învățământ la aceasta) și restul personalului didactic, care beneficiază de aceste drepturi salariale de la data stabilită prin ordinele ministrului Educației. Pentru înlăturarea acestei discriminări se impune adoptarea unei măsuri legislative de natură reparatorie, prin care aceste drepturi să se acorde întregului personal didactic, de la data de 01.09.2017 (în cazul tranșelor de vechime în învățământ), respectiv, începând cu 01.01.2019 (în cazul majorărilor/creșterilor salariale raportate la salariul în plată)“.

Articolul integral poate fi citit în revista Tribuna Învățământului nr. 25-26 / ianuarie-februarie 2022

Distribuie acest articol!