Interviu cu prof. dr. Anamaria Ciobotaru, directorul Colegiului Naţional Pedagogic Constantin Brătescu, din Constanța

Stimată doamnă director Anamaria Ciobotaru, vă aflați la ceas aniversar, deoarece, în luna mai, Colegiul Naţional Pedagogic Constantin Brătescu, din Constanța, sărbătorește  125 de ani de existenţă. Ce reprezintă  acest moment pentru dvs.?
Este un moment deosebit de important. Îmi amintesc, cu emoţie, Centenarul Colegiului, pe care l-am serbat în anul 1993, fiind elevă în an terminal în această instituţie de prestigiu. Au trecut 25 de ani. Retrăiesc bucuria acelui moment. Primul an de învăţământ a însemnat pentru mine, în 1998, întoarcerea în această instituţie, în calitate de profesor de limba română. Practic, anii studenţiei au fost singurii care m-au separat de această şcoală. Nu mulţi dintre dascăli au bucuria şi oportunitatea de a preda în instituţia care i-a format, în locul unde au petrecut unii dintre cei mai frumoşi ani din viaţă. Gratitudine, recunoştinţă şi mulţumiri profesorilor care m-au format şi cărora, în foarte mare parte, le datorez realizările pe care le-am avut de-a lungul timpului.
Serbăm în luna mai a acestui an 125 de ani de tradiţie, de performanţă reală şi plusvaloare adusă învăţământului dobrogean şi naţional.
Când a luat ființă și care a fost scopul pentru care a luat ființă Colegiul Naţional Pedagogic Constantin Brătescu?
,,Şcoala Normală de Învăţători“ – prima denumire a Colegiului Naţional Pedagogic Constantin Brătescu, din Constanţa, purtată în perioada 1893-1930, este, fără îndoială, una dintre emblemele învăţământului dobrogean şi naţional.
În cei 125 de ani de existenţă, instituţia a format  numeroase cadre didactice – obiectiv central urmărit atent de dascălii săi încă de la înfiinţare – 22 octombrie 1893 –, momentul în care Take Ionescu, ministrul cultelor şi al instrucţiunii publice din acea perioadă, a semnat Ordinul de înfiinţare a şcolii. La 1 noiembrie 1893, Ion Bănescu a fost numit directorul şcolii.
Unul dintre momentele de referinţă care validează calitativ instituţia noastră este cel din  septembrie 1895, prilejuit de inaugurarea podului de la Cernavodă. Şcoala Normală a fost vizitată, cu această ocazie, de regele Carol I, însoţit fiind de Take Ionescu şi de generalul Poenaru. Aceştia au fost plăcut impresionaţi de modul în care arată şcoala.
1 iulie 1896 este o dată, de asemenea, foarte importantă. Din motive financiare, Şcoala Normală este desfiinţată. Profesorii acesteia vor forma corpul didactic al gimnaziului Mircea cel Bătrân, creat la data desfiinţării Şcolii Normale, iar Ion Bănescu, viitorul primar al Constanţei, este desemnat director.
Dezvoltarea regiunii maritime şi nu numai impun reînfiinţarea Şcolii Normale, în anul 1912, odată cu Şcolile Normale din Turnu-Severin şi Piatra Neamţ.
O altă validare a învăţământului dobrogean este făcută cu ocazia aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea Liceului Mircea cel Bătrân. Dr. Constantin Angelescu, ministrul instrucţiunii publice, aprecia pozitiv învăţământul pedagogic, subliniind rolul acestuia în formarea cadrelor didactice. De atunci şi până în prezent, demersul pe care l-au parcurs cadrele didactice și elevii instituţiei a fost ascendent, înscriind şcoala în galeria şcolilor de renume ale învăţământului românesc şi nu numai.
În timp, de la înființare și până în prezent,  Colegiul a devenit un reper cultural al Constanţei. Pe ce se bazează acest statut binemeritat?
Aş aminti un moment deosebit de important care reflectă modul în care această instituţie şi-a câştigat un rol binemeritat, însemnând enorm pentru învăţământul normalist naţional. În anul 1993, la aniversarea a 100 de ani de la înfiinţarea Şcolii Normale Constantin Brătescu, instituţia a primit titlul onorific de Colegiu Naţional Pedagogic Constantin Brătescu, primul colegiu naţional din această parte a țării. Ministrul educaţiei prof. univ.dr. Liviu Maior reliefa că ,,în calitate de responsabil al destinelor învăţământului românesc, în actualul guvern, îmi îngădui a aprecia că existenţa de atâtea decenii a Şcolii Normale din Constanţa s-a constituit într-o valoroasă şi perpetuă sursă de reîmprospatare a corpului învăţătoresc şi profesoral din această parte transdanubiană, mai ales a ţării, pe băncile Normalei tomitane formându-se, de asemenea, şi sute de alţi specialişti cu pregătire medie şi, mai apoi, superioară. Beneficiind de profesionişti cu recunoscută autoritate în corpul profesoral dobrogean,  în viaţa  publică  a  cetăţii,  devotaţi  misiunii  de  modelare  a  personalităţii viitorilor dascăli, Şcoala Normală din Constanţa s-a impus în rândurile unităţilor de profil din ţară ca una din instituţiile nu doar cu tradiţie, ci şi cu, am certitudinea, o înaltă responsabilitate şi exigentă în  pregătirea şcolară a atâtor generaţii de elevi. Este o valoroasă experienţă, o tradiţie ce se cere a se continua, în consens, acum, cu exigenţele dezvoltării instrucţiunii publice din noua Românie de la finele veacului, într-o Europă ea însăşi în căutare de redefiniri ale unităţii spirituale şi morale, ale mai vechilor articulaţii psihopedagogice“. (Liviu Maior – Tradiţii reînnoite ale normaliştilor şi istoricilor constănţeni, în Stoica Lascu, Constantin Vitanos – Colegiul Pedagogic Constantin Brătescu. Valori ale civilizaţiei româneşti în Dobrogea, Constanţa, Poligraf S.A., 1993, pp. 12-13)
De o importanţă majoră este faptul că, timp de două decenii, începând cu anul 1979, Colegiul Naţional Pedagogic Constantin Brătescu a fost Centru de perfecţionare a educatoarelor şi învăţătorilor din judeţele Constanţa şi Tulcea; în Centru s-au format circa 6.000 de cadre didactice pentru toată Dobrogea.
Sunteți o instituție de învăţământ foarte titrată. Ne puteți spune despre ce este vorba?
Instituţia noastră este deţinătoare a titlului de ,,Şcoală Europeană“ de patru ori consecutiv – în 2004, 2007, 2011 şi 2015, singura unitate şcolară din Dobrogea care a reuşit această performanţă. Competiţia ,,Şcoală Europeană“ este organizată de Ministerul Educaţiei Naţionale, titulatura acesta fiind una dintre cele mai importante distincţii acordate la momentul acesta de minister. Foarte puţine instituţii din ţară au obţinut această performanţă care reflectă un management înalt calitativ şi o politică educaţională deschisă, de cooperare şi de dezvoltare a şcolii prin proiecte de parteneriat instituţional cu şcoli din întreaga lume.
Din anul 2013, ca semn de recunoaştere şi încredere, Ministerul Educaţiei Naţionale a decis organizarea a două evenimente foarte importante – Olimpiada Internaţională de lectură şi Consfătuirea anuală a directorilor de licee şi colegii pedagogice. Nu sunt singurele evenimente naţionale şi internaţionale derulate în instituţia noastră. De-a lungul timpului, am fost onoraţi de vizita a patru miniştri ai educaţiei – prof. dr. Liviu Maior (1993), prof. Alexandru Athanasiu (2004), prof. dr. Ecaterina Andronescu (2012, 2013), prof. Liviu Marian Pop (2018). Aceste vizite s-au întâmplat în contextul unor evenimente deosebite organizate de instituţia noastră: conferinţe internaţionale, dezbateri, mese rotunde etc.
Vorbiți-ne despre legăturile Colegiului Naţional Pedagogic Constantin Brătescu cu învățământul de pe continent, despre proiectele, colaborările internaționale.
Din anul 2000, cadrele didactice şi elevii Colegiului au derulat numeroase proiecte naţionale şi internaţionale de mare anvergură care s-au constituit în experienţe fundamentale pentru participanţi. Astfel, nota de inedit a unei instituţii poate fi percepută în momentul în care participanţii la actul educaţional se distanțeazã de interiorul unei situații și o interpreteazã prin grila de concepte oferite de alte sisteme educaţionale, confruntându-se cu alte experiențe care le relevă diferențele.
Dintre aceste experienţe definitorii pentru cadrele didactice şi elevii Colegiului, enumerăm: derularea simultan a cinci proiecte Comenius în parteneriat cu şcoli din Suedia, Anglia, Italia, Grecia şi Franţa (2000-2001), proiectul Comenius ,,Beyond Words“ (2009-2011), proiectul Leonardo da Vinci ,,Profesori pentru o educaţie europeană“ (2013-2014),  proiectele Erasmus + ,,L.A.D.“ (2015-2018), ,,Train to Train“ (2016-2018), ,,On the Move in Europe“ (2016-2018), şcoli de vară pe care personal le-am coordonat şi organizat în colaborare cu universităţi şi instituţii educaţionale de prestigiu: în Irlanda și Anglia (2007), în SUA, Los Angeles, California, la Woodbury University, și la Embassy CES, din San Francisco, California (2008), în Anglia, în Stradford Upon Avon, la Oxford University (2009), şi în Oxford (2013), la University College of London, (2010), în SUA, Boston, la Harvard University (2011), în Fort Lauderdalle, Florida, la T.L.A. (2012) şi la L.M.U, în Los Angeles, California (2014), numeroase proiecte bilaterale cu şcoli din SUA şi Europa – Olanda, Franţa, Austria, Spania etc. La toate aceste proiecte şi şcoli de vară au participat, anual, cadre didactice şi elevi ai Colegiului, beneficiind de stagii de formare la cel mai înalt nivel. În prezent avem în derulare trei proiecte Erasmus+, fiecare dintre acestea implicând un număr mare de instituţii din Europa ca parteneri. Unul dintre aceste proiecte, Language Against Dropout, are ca partener Universitatea Heidelberg din Germania, Colegiul nostru fiind model de bună practică pe modulul ,,Şcoală-comunitate“ pentru partenerii noştri din proiect.
Ce înseamnă performanța și calitatea pentru dvs., pentru caderele didactice și elevii de la Colegiul Naţional Pedagogic Constantin Brătescu, din Constanța?
Drumul spre performanţa reală înseamnă autoperfecţionare şi perfecţionare continuă. De aceea, atât cadrele didactice ale Colegiului, cât şi elevii acestuia au înţeles că succesul şi schimbarea încep cu ei. Nu poţi obţine rezultate bune şi foarte bune, nu se poate vorbi de calitate dacă nu eşti dispus să înţelegi că învăţarea este continuă, de durată. Apoi, în contextul unei problematici complexe a lumii contemporane, transgresarea graniţelor înguste ale disciplinei predate devine o necesitate. De aceea, calitatea nu se reflectă numai în intrările şi ieşirile din sistem, în rezultatele pe care le obţinem an de an cu elevii noştri la competiţiile şcolare, ci şi în modul cum reuşim să formăm acele competenţe transversale elevilor, să-i pregătim SĂ FIE pregătiți pentru viaţă. Succesul rezidă, astfel, şi în modul în care avem un feedback real al reuşitei absolvenţilor noştri după terminarea studiilor.
Cum veți marca împlinirea celor 125 de existență? Ce vă doriți pentru Colegiul Național Pedagogic în viitor?
Mai 2018 este luna în care ne propunem să sărbătorim cei 125 de ani de tradiţie şi de şcoală românească de calitate. Prin programul manifestărilor derulate în săptămâna 21-25 mai 2018, dorim să evidenţiem importanţa pe care instituţia noastră a avut-o de-a lungul timpului la înălţarea învăţământului dobrogean şi naţional. Astfel, dintre activităţile propuse, enumerăm: editarea Anuarului Colegiului ,,Educaţie pentru calitate într-o Şcoală Europeană“ – continuare a volumului publicat în 2005 – ,,Educaţie pentru cetăţenie europeană–, editarea numărului aniversar al revistei Colegiului – Ecouri –, revistă pentru elevi şi cadre didactice în limbile: română, engleză, franceză, germană şi spaniolă, editarea unui album omagial – ,,Colegiul Naţional Pedagogic Constantin Brătescu – 125 de ani de tradiţie“; editarea volumului cu lucrările participanţilor la Simpozionul Naţional prilejuit de aniversarea a 125 de ani de la înfiinţarea şcolii, lansări de carte a unor oameni de valoare ai Constanţei şi învăţământului dobrogean, organizare de Concursuri inter şi transdisciplinare pentru elevi – toate nivelurile de învățământ, organizarea Conferinţei pe probleme specifice liceelor şi colegiilor pedagogice, cu participarea directorilor de colegii/licee pedagogice din ţară.
În viitor ne dorim să continuăm direcţiile de dezvoltare pe care mergem de ani buni: dezvoltarea prin  parteneriate şcolare – şcoala nu este ,,produsul“ autorităţii, ci al colaborării activ-participative dintre profesori, elevi, părinţi şi comunitate; investiţia în dezvoltarea resurselor umane – consolidarea capacităţii individuale şi colective de dezvoltare proiectată; efectul de investiţie umană este esenţial pentru dezvoltarea instituţională; responsabilizarea educaţională şi socială – asumarea responsabilităţii atât de către beneficiarii direcţi şi indirecţi ai educaţiei, cât şi de către actorii sociali non-educaţionali, ca o condiţie a unei democraţii profunde şi a unei societăţi educaţionale coezive; bordarea incluzivă – politica educaţională a şcolii prin ţintele şi opţiunile strategice cuprinse în proiectul de dezvoltare instituţională are un efect pozitiv, în sensul în care contribuie la creşterea coeziunii, absorbind excluziunea socială.
Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU