Interviu cu prof. Marius Emilian Novac, inspectorul școlar general al ISJ Sibiu
Stimate domnule inspector școlar general, sunteți de scurtă vreme în această funcție. Cum se prezenta Inspectoratul Școlar Județean Sibiu la preluarea de către dumneavoastră? Despre echipa cu care ați ales să lucrați ce ne puteți spune?
Încep prin a vă mulțumi pentru oportunitatea de a populariza o instituție – pe care sunt onorat să o conduc de la sfârșitul anului trecut – și un colectiv de inspectori școlari care sunt dedicați muncii lor și care se străduiesc să gestioneze, prin toată activitatea pe care o desfășoară, cu responsabilitate și cu reverență, școala sibiană.
În județul nostru continuăm astfel cu mândrie munca începută de emblematicul cărturar iluminist Gheorghe Lazăr, a cărui ctitorie este chiar învăţământul românesc modern. Două unități școlare de prestigiu îi poartă numele, Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr, din Sibiu, și Liceul Teoretic Gheorghe Lazăr, din Avrig, ultima numită fiind școala unde eu sunt dascăl de istorie și pe care am condus-o timp de 15 ani.
Așadar, preluarea funcției de inspector școlar general al Inspectoratului Școlar Județean Sibiu a fost o bine chibzuită decizie pentru pentru continuarea carierei mele de manager școlar, care a început cu mult timp în urmă, în anii ’90, experiența acumulată și viziunea retrospectivă asupra prefacerilor din domeniul Educație fiindu-mi acum de un real folos. Cu echipa de inspectori pe care actualmente o conduc, am avut de-a lungul timpului o colaborare în termenii unui colegial respect reciproc, activitatea noastră continuând firesc, în folosul și cu sprijinul real al comunității școlare pe care o reprezentăm.
Cum arată școala sibiană la acest început de an calendaristic? Care sunt caracteristicile învățământului din această parte a țării?
Configurarea reţelei şcolare judeţene şi a planului de şcolarizare a fost fundamentată pe nevoile locale de dezvoltare socio-economică, în vederea racordării învăţământului preuniversitar la imperativele societăţii actuale și în concordanţă cu evoluţia demografică şi cu dinamica pieţii muncii, fără a ignora solicitările de instruire a populaţiei şcolare. În structurarea reţelei şcolare s-a avut în vedere reorganizarea bine motivată a unor instituţii de învăţământ (două structuri școlare de nivel preprimar din zona rurală cu număr mic de elevi și/sau cu personal didactic frecvent fluctuant), întărirea capacităţii de cuprindere a şcolilor din localitățile de centru, gestionarea eficientă a resurselor umane şi raţionalizarea pedagogică, conform standardelor moderne, cu implicarea responsabilă în decizie a actorilor sociali principali: ISJ, Consiliul Judeţean, Instituția Prefectului, autorităţile locale, Comitetul Local de Dezvoltare şi Parteneriat Social ş.a.
Statistic, în anul şcolar 2018-2019, în reţeaua judeţeană a învăţământului preuniversitar de stat funcţionează 310 unităţi şcolare în învățământul de masă (141 unități școlare cu personalitate juridică și cu 168 de structuri școlare aferente), la care se adaugă 5 unităţi de învăţământ special cu personalitate juridică și cu 3 structuri școlare aferente, 3 cluburi sportive școlare cu personalitate juridică, având 6 cluburi structuri aferente şi Palatul copiilor. De asemenea, în județ funcționează și 35 de unităţi de învăţământ particular (dintre care 25 de grădinițe, o școală primară, o școală gimnazială, un liceu și 8 școli postliceale).
În ceea ce privește comparația între școlile din mediul rural și cele din mediul urban, pot spune că, în județul nostru, programele inițiate la nivel național, în vederea revitalizării învăţământului rural, au dat roade. Armonizate cu sprijinul acordat de autoritățile locale, de comunitatea locală sau de organizaţii nonguvernamentale și prin derularea unor proiecte de parteneriat intern şi extern, acțiunile menționate anterior au condus la reducerea unor diferențe dintre educația furnizată la sat și cea ofertată în școlile de la oraș și, desigur, la modernizarea bazei materiale a învăţământului preuniversitar din multe localităţi sibiene, în care populaţia şcolară se menţine sau chiar sporeşte. De-a lungul timpului s-au reconstruit/modernizat şcoli din zona rurală (în Jina – Băieşi, în Marpod, Boiţa, Şura Mică etc.), s-a finalizat înființarea Centrelor de Documentare şi Informatizare din zone rurale, școlile au fost dotate cu reţele IT, toate acestea reprezentând un puternic stimulent pentru mulți dascăli, care şi-au adecvat discursul didactic la imperativele actuale din educație şi au determinat o certă ridicare a standardelor calitative în procesul educaţional din școala rurală.
Vă aflați la început de an, dar și la început de activitate în funcția de inspector școlar general. Care sunt cele mai importante direcții pe care va acționa, sub conducerea dumneavoastră, Inspectoratul Școlar Județean Sibiu?
Prioritățile pe care mi le-am propus pentru activitatea din Inspectoratul Școlar Județean Sibiu decurg din politicile educaționale promovate la nivel național, dar au în vedere și aspecte legate de etosul local. Enumerate, obiectivele prioritate de acțiune ar fi: compatibilizarea documentelor manageriale cu strategiile ministerului de resort şi cu politicile educaționale UE; reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii, implicit creșterea gradului de participare la educație în școlile din județ; promovarea învățării pe tot parcursul vieții. O direcție de acțiune de importanță majoră – deoarece am finalizat Proiectul planului de școlarizare pentru anul școlar următor – este optimizarea gestionării resurselor financiare la nivelul subsistemului de educație județean. De asemenea, aș putea numi și alte direcții de acțiune, la fel de importante, precum coordonarea de programe comunitare și de proiecte educaționale sau nevoia de eficientizare a actului instrucţional la clasă, prin utilizarea noilor tehnologii în procesul instrucțional. În perioada rămasă din anul școlar în curs vom analiza/vom monitoriza pe parcurs ceea ce întreprindem, în vederea implementării de măsuri remediale, pentru ca prioritățile propuse să fie în concordanță cu rezultatele și să asigure atingerea standardelor de performanţă ale educaţiei, în unitățile de învățământ din județul nostru.
Ministrul educației, doamna Ecaterina Andronescu, și-a anunțat intenția de a reduce numărul de ore pe săptămână în preuniversitar. În opinia dumneavoastră, este benefic acest lucru?
Sunt convins că de la intenție și până la decizie va urma un proces firesc de analiză și de consultare a tuturor factorilor implicați, astfel încât nevoile reale ale sistemului de educație național să ia în considerare resursele materiale și financiare, nevoia de instruire a educabililor, calitatea procesului instrucțional și, nu în ultimul rând, problematica resursei umane din sistem, cadre didactice, personal didactic auxiliar și nedidactic, astfel încât modificarea numărului de ore din planurile-cadru de învățământ pe nivel de școlaritate să conducă, pe termen lung, la plusvaloare.
Este o idee bună reintroducerea treptei a doua?
Din punctul meu de vedere, evaluarea/testarea ritmică – prin intermediul examenelor naționale la finalul claselor a II-a, a IV-a, a VI-a, a VIII-a și a XII-a – reglează calitatea sistemului de educație. Observăm ușor că ritmicitatea aplicării evaluărilor/testărilor este din doi în doi ani, cu excepția nivelului de învățământ secundar superior. Poate că măsura introducerii unei evaluări naționale la finalul clasei a X-a/la finalul învățământului obligatoriu, ar fi utilă elevilor, în sensul că programa examenului de bacalaureat pentru disciplinele probelor scrise ar putea să cuprindă numai competențe/conținuturi parcurse în clasele a XI-a-a XII-a.
La finalul interviului, spuneți-ne, domnule inspector general, ce așteptări aveți de la anul 2019?
Anul școlar 2018-2019 doresc să ne aducă rezultate performante, așa cum ne-au obișnuit să obținem, an de an, elevii noștri pregătiți și sprijiniți în toate demersurile de toți colegii mei: profesori, manageri școlari, personal didactic auxiliar și nedidactic.
Interviu realizat de Marcela Gheorghiu
