În căutarea plăcerii lecturii pentru generația Z

În căutarea plăcerii lecturii pentru generația Z

Articolul abordează tema motivației lecturii pentru adolescenții generației Z. Pornind de la caracteristicile acestei cohorte demografice, se identifică particularitățile psihologice care constituie baza unei strategii de motivare a interesului lor pentru citit. În final, se sugerează câteva tehnici de stimulare a plăcerii cititului în contexte formale și informale.

Lectura este calea prin care zeci de generații de tineri și-au satisfăcut curiozitatea și au reușit să treacă dincolo de pragul realității în imaginar, îmbogățindu-și lumea interioară cu experiențele antecesorilor și înfrumusețând-o cu farmecul basmelor populare sau culte. În vremurile când televiziunea sau alte mass-media nu stimulau creierul uman avid de noutate și fascinație, cartea era singura modalitate de a accesa alte orizonturi culturale. Pentru generațiile Baby-Boomer (copiii născuți între 1946 și 1964), X (cei născuți între 1965 și 1980) și Millenial (tinerii cu anii de naștere între 1981 și 1996), lectura a fost unica forma de salvare spirituală și de evadare din eternul gri cotidian. Ce se întâmplă cu plăcerea de a citi în epoca în care progresul tehnologic aduce, pe de o parte, surse variate de informare în masă mult mai comod de accesat și le personalizează după preferințele fiecăruia, pe de alta? Evoluția ființei umane evidențiază aportul pe care fiecare modificare a mediului o are asupra dezvoltării psihismului și a adaptării la condițiile ambientale. Dacă în anii precedenți revoluției tehnologice, omul era provocat să intervină voluntar asupra culturii materiale pentru a o ajusta nevoilor personale, iar acest aspect activa creativitatea, gândirea critică și voința personală, în momentul în care tehnologia modernă suplinește intervenția umană asupra mediului prin facilitățile create, omul contemporan își schimbă rolul din cel de agent activ al schimbării în cel pasiv de beneficiar al ceea ce i se oferă. Astfel, în această poziție, efortul voluntar de ajustare la mediu este mult mai mic, fiind delegat dispozitivelor și inteligenței artificiale, iar activarea diverselor procese psihice este mai scăzută, provocând modificări la nivelul personalității umane. Prima generație născută în epoca internetului, Z, a primit denumirea generică de Homo Zappiens, prin combinarea termenului Zapp, ce desemnează o firmă cunoscută de dispozitive mobile intrată pe piață la sfârșitul anilor ’90, și Sapiens, care desemnează ultima treaptă evolutivă a ființei umane. Astfel, copiii Z se caracterizează prin hibridarea calităților umane cu efectele tehnologiei contemporane avansate. Acești tineri s-au născut și au crescut într-o lume în care bunica povestitoare a fost înlocuită de o tabletă cu scurt metraje, iar ritualurile de peste zi dintre mamă și copil au fost substituite de joculețe animate special proiectate pentru a compensa lipsa maternă. Google a devenit asistentul lor în învățare, iar rețelele de socializare spațiul de testare socială și validare personală. Studiile recente evidențiază câteva trăsături esențiale ale acestei generații de punte între două milenii:

1. Sunt o generație numeroasă care definește segmentul de vârstă reprezentat: mai mulți cu 19% decât generația X și cu 22,9% decât Baby-boormers.

2. S-au născut într-o lume în care smart-phone-ul, tableta și Google guvernează spațiul personal, iar viața fără o raportare continuă la acestea nu există pentru aceștia. Sondaje recente de opinie evidențiază că adolescenții Z petrec peste patru ore zilnic pe rețelele de socializare, ei reușind să facă mai multe sarcini în același timp: scriu tema și butonează telefonul pe wtsapp pentru a trimite mesaje colegilor, mai vizionează un clip pe Tik-Tok și mai rezolvă un exercițiu la matematică sau dau un „like” pe facebook în pauzele de citire.

3. Comunicarea pentru acești adolescenți devine un mod de viață, ei reușind să își transmită mesaje oricând și oriunde. De aceea devin dependenți de opinia celuilalt în decizii și se lasă ușor influențați de covârstnici. S-ar putea spune că sunt o generație intraconectată eficient, pentru care valorile sunt fluide.

4. Adolescenții Z au avut contact cu lumea pornografică de pe net la vârste mici din cauza disponibilității materialelor de acest gen pe internet. Cel mai ades, mesajele puberilor din ciclul secundar conțin expresii cu conținut sexual explicit, „sextexte”, și ajung să flirteze foarte devreme. Astfel, accesul necenzurat la internet a „răpit” inocența multora din generația Z și le-a reconfigurat cognitiv modelul relațional cu sexul opus.

5. Sunt deschiși în acceptarea fluidității sexuale, fiind toleranți și suportivi cu cei care au alte orientări sexuale. De mul­te ori refuză să își afirme apartenența la una dintre orientările clasice, preferând să nu menționeze nimic la gen. Au prieteni membri ai LGTBQ și participă la mitinguri de profil pentru a-și susține amicii.

6. Demonstrează deschidere spre acceptarea tuturor raselor și etniilor în comunitatea lor. Generația Z este prima care dizolvă barierele sociale între etnii și promovează o relaxare în relaționare și asimilarea lor.

7. Stilul parental promovat de familiile adolescenților z, denumit și „helicopter parenting”, caracterizat prin implicarea redusă în viața copilului determină consecințe nefaste asupra securității copiilor care îi pot afecta concepția despre lume și viață de mai târziu. Accesul liber la informațiile variate de pe internet, fără o deprindere cognitivă de selecție critică, crește riscul apariției unor situații pe care adolescentul nu poate să le gestioneze.

8. Sunt conștienți de riscurile degradării mediului înconjurător și sunt primii care iau o decizie în sensul protejării acestuia. În plus, anii copilăriei petrecute în situațiile de criză economică, șomaj și lupte de stradă, i-au pregătit pentru lu­­mea în care trăiesc, iar ei sunt o generație care vede realitatea așa cum este și intră în viață „cu ochii larg deschiși”.

9. Trăind într-o lume cu probleme so­ciale diverse, generația Z are un simț al dreptății ascuțit și este oricând pregătită să lupte pentru valorile în care crede. Ei sunt copiii care fac voluntariat și ­participă la acte de caritate cu atâta naturalețe, ca și când acestea sunt o parte din ADN-ul lor, spre deosebire de generațiile anterioare.

10. Z sunt adolescenți care au crescut într-o societate în care religia și-a pierdut din influență, iar ei au avut un contact redus cu valorile creștine. Mulți nu înțeleg sensul noțiunii de Dumnezeu pentru că nu își pun această problemă. Pentru ei, religia este o poveste care are tot atâtea înțelesuri câte minți o ascultă, iar sensul final este înțeles doar în raport cu viața și experiența lor. Le place să simtă că pot oricând să îi schimbe religia în funcție de cum le servește în viață.

James Emery White, pastor american, spune despre generația Z: „În primul rând, sunt pierduți. Ei nu trăiesc pur și simplu într-un context cultural post-creștin, ci sunt modelați de acesta. Ei nici măcar nu au o amintire a Evangheliei. Gradul de analfabetism spiritual este pur și simplu uimitor. … [În al doilea rând], nu sunt lideri: puțina sau lipsa direcției care vine de la familiile lor și cu atât mai puțin încercările lor de a accesa îndrumări de pe internet îi bulversează… Z reprezintă o schimbare seismică culturală în societate … Deci cum se poate ajunge la ei?”

Așadar, cum poate un adult să ajungă în lumea unui adolescent Z pentru a-l face să se deschidă spre orizonturile culturale? Ce îl poate face pe un Z să deschidă o carte și să se piardă în lectură fără a mai simți nevoia să atingă vreun dispozitiv sau să vizioneze un clip?

Acestea sunt două întrebări care au doar câteva sugestii, rămânând ca răspunsurile mai eficiente să fie căutate în permanență de către dascăli. Nu există o formulă generală de motivare a generației Z să lectureze cărți. Una dintre explicații constă în accesul nelimitat la sursele de informare de pe internet care, în mod eronat, crează impresia unei false culturalizări circumstanțiale. De-a lungul experienței în munca de psiholog cu adolescenții Z, am identificat câteva idei care pot fi utile celor interesați:

  • Lectura în pereche cu adultul este o metodă prin care profesorul sau adultul care lucrează cu adolescentul participă la activitate direct, în termeni de egalitate cu elevul. Exemplul personal al dascălului este determinant pentru mulți adolescenți, cu atât mai mult cu cât citesc împreună, discută conținutul, schimbă idei, validează opinii.
  • Lectura unor materiale adaptate intereselor lor trebuie să fie fragmentată în paragrafe mai mici. Generația Z nu are capacitatea de a se concetra timp îndelungat pe un text de câteva pagini, indiferent de conținutul acestuia. O combinație între textul scris și alte resurse media poate deveni un avantaj în reținerea informației citite.
  • Lectura ca parte a unor mini-cercetări în grup, coordonate de către profesori. Z sunt interesați de subiecte fascinante, iar motivația pentru a citi trebuie să pornească de la interesele lor. Odată formată deprinderea de a concentra atenția asupra lecturării, se poate varia conținutul.
  • Întrucât Z sunt deschiși către vo­­luntariat, ei pot deveni povestitorii ideali pentru colegii lor mai mici din ciclul primar. Lecturând celor mici, adolescenții își validează competențele, își cresc stima de sine, și descoperă virtuțile cititului prin ochii colegilor lor, care adoră astfel de activități ținute de cei mai mari pe care îi privesc ca pe niște semi-zei cu care se compară și la care se raportează.
  • Crearea unor clipuri video pe diverse teme în care Z lecturează informații utile și le dezbate cu un profesor sau cu covârstnicii poate fi o metodă adaptată la mediul lor virtual familiar și la dorința lor de a se valida în zona online.

Alina Mihaela MUNTEANU – profesor, psiholog CMBRAE

Articol integral publicat în revista Tribuna Învățământului nr. 36