De ce elevii nu se pot concentra în timpul orelor? De ce abandonează școala? De ce nu își fac temele? De ce generațiile de astăzi nu seamănă cu cele de acum 10, 20 de ani? De ce nu pot să își lase telefoanele în ghiozdan? De ce…, de ce…, de ce…?

De-a lungul anilor, ne-am pus cel puțin una din întrebările de mai sus sau multe altele, încercând să ne îmbunătățim tehnicile și metodele pentru a ține pasul cu elevii noștri, pentru a-i motiva și a le înțelege nevoile, pentru a-i ajuta să învingă situații potrivnice, pentru a-i face să se regăsească implicați în procesul de educație, asfel s-a creionat ideea unui proiect european Erasmus+ cu mobilități de formare pentru profesori și personalul didactic auxiliar. Echipa a completat formularul de candidatură, agenția națională l-a aprobat (2019-1-RO01-KA101-062037 – „Minimizarea migrației școlare și a abandonului școlar prin intermediul angajaților pregătiți în context european“), iar noi două am mers să descoperim răspunsuri în cadrul cursului „Effective Classroom management strategies for teachers and education staff“ („Strategii eficiente de managementul clasei pentru ­profesori și personalul educațional“), ce s-a desfășurat la Bologna, în Italia, în perioada 21-27 noiembrie 2021.

Am dorit să învățăm din bunele practici ale colegilor noștri și să facem schimb de experiență cu profesori și per­­sonal educațional din diferite zone ale continentului nostru, cum ar fi Belgia, Spania sau Slovenia. În plus, ne-am ho­tărât să lăsăm în grija minunatei noastre formatoare Giulia Zambon, de la ­Erasmus Training Academy, metodele vechi și prăfuite și, în schimbul aces­tora, să descoperim strategii inovatoare care să ne permită să ne dezvoltăm abilitățile de gestionare a clasei, să ne structurăm predarea într-un mod mai practic (cu impact și mai eficient) prin construirea unui mediu de învățare po­zitiv și primitor, centrat pe elev. În acest fel, am reușit atât să cunoaștem și să aplicăm o paletă variată de activități practice pentru ma­nagementul clasei (privind dezvoltarea personală, socială și emoțională a elevilor, managementul conflictelor, team building, leadership etc.), cât și să ­folosim noi instrumente TIC pentru strategii interactive de învăța­re (cum ar fi Edpuzzle, Padlet, Bamboozzle sau ­Thinglink, aplicate în clasa inversată sau în stațiile de învățare).

Dar care sunt, totuși, strategiile și atitudinile pe care am putea să le folosim pentru a deveni buni manageri ai claselor noastre sau pentru a păstra finul echilibru dintre factorii educaționali?

Începutul a fost ușor: am participat la o sesiune de cunoaștere și team building, urmată de un tur al Bolognei și momente de socializare, iar a doua zi ne-a fost făcută o prezentare generală a conținuturilor, care a inclus o evaluare a nevoilor noastre de formare și a așteptărilor, urmată de alte acțiuni de team buiding. Un modul a fost dedicat principiilor de bază în managementul clasei, însoțit de o reflexie asupra metodelor curente aplicate de fiecare în acest domeniu. Am concluzionat că există trei fațete importante de luat în calcul: angajamentul (clasa trebuie să aibă o rețea puternică de relații interumane care să promoveze respectul pentru diversitate și pentru participarea activă a fiecăruia), siguranța (pentru ca elevii să se simtă încrezători și protejați atât din punct de vedere fizic, cât și psihic) și mediul (clasa trebuind să fie un spațiu calm și pașnic, unde se promovează dialogul și înțelegerea).

După ce ne-am definit așteptările și scopurile, am aprofundat conceptul de învățare socio-emoțională, aplicând cele învățate prin jocul detectivilor emoționali și prin formularea de obiective smart. Am continuat SEL cu harta conștientizării emoțiilor, apoi cu câteva aplicații pentru a-i învăța pe elevi să recunoască sentimentele proprii sau ale celor din jur, să facă diferența între diverse emoții, să folosească în final informațiile emoționale pentru a-și ghida gândirea și comportamentul. S-au discutat pașii comunicării empatice și apoi s-a jucat bingo pentru a face diferența între empatie și simpatie/consolare/explicare. Importan­ța acestui modul constă în recunoașterea rolului jucat de emoții atunci când se dorește realizarea unei atomsfere mai tolerante și echitabile în interiorul clasei.

Un alt concept dezvoltat a fost dinamica grupurilor, în cadrul căruia am învățat despre leadership de la grupurile de gâște și am făcut activități interactive pentru ideea de apartenență la grup, incluziune, implicare, conectivitate – toate acestea fiind elemente decisive în colectivitate pentru a evita abandonul școlar încurajând participarea elevilor într-un climat lipsit de tensiuni.

Făcând un pas mai departe, am intrat în lumea instruirii diferențiate – pentru că elevii au nevoi diferite, le putem pune la dispoziție conținuturi diferențiate, metode diferite, în medii de învățare flexi­bile și cu evaluare formativă diferențiată. Cu această ocazie, am participat noi înșine la stații de învățare (cu Padlet, Thinglink, PPT, individual sau în grup), ne-am ales forme de evaluare mai potrivite pentru fiecare și am putut aprecia influența puternică exercitată de alegerea corectă a unor conținuturi, metode și proceduri în funcție de doleanțele, motivațiile și deprinderile fiecăruia.

Cu ajutorul doamnei formator, am dezvoltat conceptul de mentalitate de creștere și am învățat cum să acordăm elevilor feedback pozitiv, cum să aplicăm cu elevii scara de feedback (mai ales în interevaluări) sau cum să folosim metoda sandvișului în discuțiile din momentul evaluării. O altă parte a stadiului a fost dedicată aplicațiilor TIC – Thinglink și Edpuzzle – cu care putem oferi activități interactive diferențiate în clasa inversată sau la ore cu prezență fizică. Am încheiat mobilitatea printr-un modul despre ma­nagementul conflictelor unde, după ce am explorat propriile idei preconcepute despre ideea de bază, am putut ajunge, în mod destul de neașteptat, la strategii de transformare a conflictelor în oportunități sau de combatere a tipologiilor negative, pentru că aceste momente de tensiune și încordare pot fi benefice creșterii dacă sunt ghidate corespunzător.

Ana Maria Firescu – prof., Liceul Teoretic Petru Cercel, Târgoviște, jud. Dâmbovița

Mariana Gabriela Guzun – prof., Liceul Teoretic Petru Cercel, Târgoviște, jud. Dâmbovița

Articolul integral poate fi citit în Tribuna Învățământului, nr. 27 – martie 2022