Interviu cu prof. Rodica Luminița Barcari, inspector şcolar general al ISJ Ialomița
Stimată doamnă inspector general, postura de inspector şcolar general în care vă aflați de ceva vreme nu reprezintă o noutate pentru dvs., pe lângă bogata experiență profesională, dvs. având şi experiență lungă în această funcție. Cu ce sentimente v-ați întors la ISJ? Cum l-ați găsit în momentul în care l-ați preluat şi care au fost primele măsuri pe care le-ați luat?
Într-adevăr, am lucrat în Inspectoratul Şcolar Județean Ialomița în perioada 2006-2012 şi am ocupat, pe rând, funcția de inspector de management până în 2010, inspector general adjunct (2010-2011), iar inspector şcolar general nu am fost decât şase luni.
În tot acest timp, au fost multe proiecte, am avut multe obiective pe care mi le propusesem şi pe care nu le-am dus la bun sfârşit şi de aceea am considerat că mai am ceva de spus în fruntea acestei instituții.
După concurs, am fost nevoită să preiau din mers toate problemele ISJ legate de mişcarea personalului didactic, organizarea şi desfăşurarea concursului de ocupare a funcțiilor de inspector şcolar şi, bineînțeles, organizarea examenelor naționale, dar pot spune că am reuşit cu ajutorul echipei să organizăm totul foarte bine şi să obținem şi rezultate mai bune decât în anii anteriori. Pot spune că sunt o persoană organizată, iar în activitatea mea respectarea legislației şi corectitudinea sunt prioritare.
Cum a debutat noul an şcolar pentru învățământul din județul Ialomița? Cu ce probleme vă confruntați în momentul de față?
A fost un început de an normal, cu probleme specifice de organizare. O problemă cu care ne-am confruntat în câteva şcoli mai mici din mediul rural a fost refuzul cadrelor didactice de a ocupa funcția de director. Acest lucru se întâmplă din cauză că volumul de sarcini specifice directorului este din ce în ce mai mare, iar posibilitatea de delegare este restrânsă din cauza numărului mic de cadre didactice sau a cadrelor didactice care funcționează în două sau chiar trei unități de învățământ.
Care sunt problemele specifice, tradiționale, să spunem, cu care se confruntă această parte a țării şi, implicit, învățământul de aici?
Problemele cu care se confruntă învățământul ialomițean cred că sunt specifice mai multor județe din țară, şi anume: scăderea populației şcolare, ceea ce duce în şcolile din mediul rural la învățământul simultan. În acest an şcolar avem învățământ primar simultan în opt şcoli şi gimnazial în patru şcoli; fluctuația elevilor în comunitățile de etnie rromă şi abandonul şcolar, care s-a mai diminuat, dar există încă elevi cu risc mare de abandon şi de aceea avem în permanență proiecte ce urmăresc scăderea abandonului şcolar.
Care este în momentul de față caracteristica de bază a rețelei de şcolarizare ialomițene?
În anul şcolar 2015-2016, în județul Ialomița există 102 unități de învățământ cu personalitate juridică, cu 49 de structuri. Toate grădinițele cu program normal sunt structuri ale unităților de învățământ gimnazial. Există unități administrativ-teritoriale distincte care au acceptat să devină structuri ale unor şcoli mai mari, pentru a evita pe cât posibil învățământul simultan şi a creşte calitatea procesului instructiv-educativ. Chiar în această perioadă vom începe consultările cu consiliile locale în vederea organizării rețelei şcolare pentru anul viitor şi sperăm să mai realizăm câteva comasări, care ar fi în avantajul tuturor.
Învățământul rural este, la nivelul întregii țări, una dintre rănile şcolii româneşti (putem spune fără să exagerăm). Cum arată şcoala rurală la acest început de an? Care sunt cele mai grave probleme cu care se confruntă aceasta atât din punct de vedere al infrastructurii, cât şi din cel al personalului didactic, dar şi al populației şcolare?
Din punct de vedere al infrastructurii, decalajul dintre mediul urban şi cel rural se micşorează de la an la an. Datorită preocupărilor primăriilor şi programelor de investiții în infrastructura şcolară, în mediul rural şcolile arată din ce în ce mai bine. La începutul acestui an şcolar, doar cinci locații din mediul rural nu aveau autorizație sanitară de funcționare. Aşa cum am mai spus, rămâne însă o problemă scăderea populației şcolare, dar şi încadrarea cu personal didactic. În acest an şcolar, există 95 de cadre didactice necalificate (din care 53 cu studii superioare în alt domeniu) în mediul rural, fiind repartizați 78,32% dintre aceştia. Există cadre didactice care au norma didactică în două sau chiar trei unități de învățământ şi de aceea posturile din mediul rural sunt ocupate destul de greu cu titulari, iar fluctuația cadrelor didactice este semnificativă. Toate aceste fenomene sunt dăunătoare în primul rând pentru pregătirea elevilor şi se răsfrâng în rezultatele mai slabe la examenele naționale.
A început şcoala, reforma curriculară merge mai departe şi în această reformă se înscriu şi noile manuale şcolare. Care este situația, din acest punct de vedere, la nivelul claselor I, a II-a şi a III-a? Au copiii manuale noi pe bănci?
În momentul de față, toți elevii de clasa I şi a II-a au manuale noi. Elevii de clasa a III-a au început anul şcolar cu manuale vechi şi, pe măsură ce se furnizează noile manuale, ele sunt înlocuite. Astfel, până acum s-au înlocuit manualele de limbi străine, religie, arte vizuale şi abilități practice, urmând a fi înlocuite şi celelalte manuale vechi, pe măsură ce noile manuale vor fi primite la nivelul ISJ.
Ce ne puteți spune despre digitalizarea şcolii ialomițene?
Toate unitățile de învățământ liceal şi gimnazial din județ au cel puțin un cabinet de informatică şi au fost dotate şi prin proiecte ale ISJ cu table interactive şi laptopuri. Din toate proiectele care s-au derulat la nivelul județului, inclusiv unitățile de învățământ primar au fost dotate cu câteva calculatoare, astfel încât platformele informatice cu care se operează la nivelul învățământului preuniversitar (SIIIR, EDUSAL, REVISAL) sunt funcționale în toate unitățile județului. Din păcate, în şcolile mici ale județului lipseşte resursa umană specializată în gestionarea acestor platforme şi de aceea personalul ISJ este nevoit să ofere consultanță de specialitate directorului şi secretarilor ori de câte ori este nevoie. Din fericire, toți am conştientizat necesitatea sistemelor informatice în viața de zi cu zi şi de aceea în şcoli avem personal calificat, iar la nivelul județului există trei centre de pregătire şi testare ECDL.
Dar despre siguranța şi protecția elevilor?
Siguranța şi protecția elevilor şi cadrelor didactice ne preocupă la fel de mult ca asigurarea unui învățământ de calitate. Nu te poți dezvolta armonios decât într-un mediu sigur şi prietenos. De aceea, colaborarea noastră cu alte instituții ale statului care se preocupă de siguranța cetățenilor este permanentă. Mă refer la Poliție, Jandarmerie, ISU şi la Direcția de Sănătate Publică. La începutul anului şcolar am avut un control organizat de Instituția Prefectului la toate unitățile de învățământ, împreună cu reprezentanții celorlalte instituții (ISU şi DSP), pentru monitorizarea şi consilierea directorului în vederea luării tuturor măsurilor ce se impun pentru siguranța şi protecția elevilor şi ca­drelor didactice. Şcolile dispun de împre­jmuiri cores­punzătoare, multe dintre ele au sisteme de supraveghere, pază pro­prie, iar în timpul pro­gramului şcolar există o serie de reguli, pre­văzute şi în regulamentul intern al fiecărei unități. În momentul de față verificăm autorizațiile de securitate la incendiu, după ce, împreună cu ISU, am realizat instruirea directorilor şi responsabililor din fiecare şcoală şi am constatat că majoritatea unităților au obținut aceste autorizații la timp, celelalte fiind în curs de autorizare. Un alt fapt care ne bucură este acela că în județul nostru fenomenul violenței şcolare nu a luat amploare, ci dimpotrivă, reuşim să aplanăm conflictele, astfel încât ele nu degenerează şi nu se amplifică. Acest lucru este posibil, repet, doar printr-o bună colaborare cu celelalte instituții ale statului, deoarece educația capătă pe zi ce trece noi şi noi valențe şi doar împreună putem să oferim tinerilor bazele unei educații de calitate.
Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU