Importanța studierii biologiei

Motto: „Supraviețuirea omului depinde de capacitatea sa de a învăța, de a se recalifica, de a uita ce a învățat cândva și de a se instrui cu totul altfel pentru viitor” (Horst Siebert)

Pornind de la definirea termenului „biologie“, care provine din limba greacă (bios = viață; logos = știință) și reprezintă un complex de științe care studiază lumea vie, vom înțelege că științele vieții răspund multor întrebări ce privesc aspecte fundamentale pentru omenire, confruntată în ultimul timp cu probleme din domeniile alimentației, sănătății, poluării, sunt strâns legate de biologie. Științele biologice au o multitudine de subdomenii rezultate din diferențierea cunoașterii și sunt apte și de sinteze majore care să integreze detaliile și să facă posibilă înțelegerea proceselor naturale. În condițiile în care dreptul la sănătate este unul din drepturile fundamentale ale omului, școala, prin autoritatea morală pe care o are, poate aduce o contribuție substanțială în transmiterea cunoștințelor legate de ocrotirea sănătății, de adaptare la condițiile unei civilizații moderne aflate în continuă reînnoire și evoluție, de formare a unor comportamente ecologice față de natură, prin aceasta având capacitatea de a educa și influența o parte semnificativă a populației.

Prevenție prin educație pentru sănătate

Biologia umană este un domeniu prioritar. Natura complexă a ființei umane, care este o realitate bio-psiho-socio-culturală, se reflectă în detalii specifice ale biologiei sale și impune o perspectivă cuprinzătoare în ocrotirea și păstrarea sănătății. Din perspectivă publică, sănătatea constituie, datorită multiplelor sale implicații individuale, sociale și demografice, unul dintre cele mai importante obiective vizate de politicile și strategiile guvernamentale din întreaga lume. Disciplinele biologice vin în întâmpinarea nevoilor fundamentale de educație ale elevilor. Formarea unui stil de viață sănătos devine o condiție esențială pentru dez­voltarea armonioasă a personalității elevului. În acest context, este mai necesară ca niciodată introducerea obligatorie a disciplinei Educație pentru sănătate, care se regăsește în planurile de învățământ ale tuturor țărilor europene dezvoltate. Statistici ale Ministerului Sănătății prezintă românii ca pe un popor cronic consumator de servicii medicale și de tratamente costisitoare. În condițiile în care prevenția constituie cea mai eficace și mai ieftină modalitate de păstrare a sănătății pe termen lung a individului și implicit a națiunii, studiul disciplinei Educație pentru sănătate trebuie să servească acestei cerințe.

În România, s-a constatat existența unui număr mare de copii obezi, cu de­­prinderi alimentare greșite, a unor adolescenți consumatori de substanțe care creează dependență, a unor tineri ajunși accidental părinți puși în situația de a-și abandona copilul, fete care se supun avorturilor, elevi cu tulburări psihice și lista ar putea continua, situație deosebit de gravă, consecință directă a lipsei educației pentru sănătate în viața copiilor noștri. Comitetul ONU pentru drepturile economice, sociale și culturale a recomandat României să adopte o strategie națională privind sănătatea și drepturile sexuale și ale reproducerii și să introducă obligatoriu în școli un program cuprinzător de educație sexuală, pentru a reduce numărul de sarcini la adolescente.

În ciuda acestei recomandări, planurile-cadru din învățământul gimnazial și liceal cuprind un număr de ore de biologie redus sistematic în decursul timpului. La disciplina Biologie – știința vieții s-au redus în ultimii ani două ore din plaja orară la clasele a V-a, a VIII-a, a IX-a și a X-a (profil uman), pentru ca la clasele a XI-a și a XII-a, la același profil, să fie eliminate în totalitate, în condițiile în care lumea vie este agresiv înlocuită de lumea virtuală în preocupările elevilor. Părinții, educatorii, societatea atrag atenția asupra sedentarismului tinerilor dependenți de gadgeturi în detrimentul cunoașterii lumii vii și deplâng efectele gadgeturilor asupra sănătății fizice și psihice a elevilor. Acum putem dovedi că suntem preocupați de starea de sănătate a copiilor și a viitoarei generații de adulți, că suntem sensibili la schimbările survenite în sistemele de învățământ performante din Uniunea Europeană.

Transfer de inteligență între generații

Una dintre caracteristicile evoluției biologiei din ultimii ani este perfecționarea gândirii teoretice, în mare măsură datorată interacțiunii din ce în ce mai frecvente cu științele clasice (chimia, fizica, matematica) și cu științe noi, prin excelență abstracte, cum sunt științele informației, cibernetica etc. În acest fel se concretizează dezideratul abordării inter și multidisciplinare, în concordanță cu progresele tehnicii. Conținuturile teoretice din domeniul științelor biologice sunt cuceriri ale cunoașterii umane în evoluția sa istorică, reprezentând într-un anume sens „inteligență cristalizată“, iar transmiterea informației științifice în cadrul orelor reprezintă un transfer de inteligență între generații, de-a lungul timpului.

Ecologia, ca ramură a biologiei, are o importanță din ce în ce mai mare în viața noastră, a întregii omeniri. Educația ecologică începe sau ar trebui să înceapă din fragedă copilărie. Reintroducerea unor principii fundamentale teoretice și practice de ecologie răspunde unei cerințe sociale imperioase, pentru educarea elevilor în spiritul protejării frumuseților naturale ale României, prin utilizarea chibzuită a resurselor naturale. Corelarea intereselor omenirii cu legile naturii re­­prezintă o importantă, dacă nu chiar uni­că premisă a continuității vieții pe Terra. Generația actuală trebuie să dobândească o educație ecologică care să-i permită să înțeleagă răspunderea pe care o are față de urmașii săi, cărora trebuie să le transmită nealterate toate resursele naturale ale planetei, care contribuie la menținerea vieții. În acțiunea de educare un rol important îl are formarea unei gândiri ecologice despre lume. Pentru atingerea acestui obiectiv este necesar a sădi în mintea și sufletul copilului/adolescentului conceptul că omul, ca specie biologică, este dependent de natură, ne­fiind capabil să trăiască în afara ei. Definitorie în formarea conștiinței ecologice la copii este contribuția profesorilor de biologie.

În cadrul studiului asupra morfolo­giei, anatomiei și fiziologiei plantelor (clasele a V-a, a VI-a, a VII-a, a IX-a, a X-a), elevii află rolul pe care îl au plantele atât în viața noastră, cât și în existența celorlalte organisme. O caracteristică excepțională a plantelor, care le face să fie unice în natură, este fotosinteza, acest proces miraculos prin care plantele realizează legătura între Pământ și Soare. Plantele asigură baza vieții și a existenței tuturor organismelor animale și implicit a omului, în primul rând ca primă verigă a lanțurilor trofice, iar în al doilea rând ca generatoare de condiții ecologice necesare menținerii vieții.

Studiul zoologiei (știința despre animale), furnizează elevilor informații referitoare la rolul animalelor în natură și în viața omului. Este important de știut faptul că orice specie, în cadrul unui ecosistem, are un rol funcțional bine determinat, iar intervenția brutală a omului prin vânat, pescuit, produce consecințe grave și uneori ireversibile asupra echilibrului ecologic.

Studiul geneticii furnizează informații referitoare la ereditate, variabilitate și reproducerea ființelor vii. Părintele acestei științe, Gregor Mendel, a arătat că trăsăturile ereditare nu sunt transmise direct către copii de la părinți, ci prin intermediul unor particule denumite factori ereditari (gene). În urma experimentelor sale, au rezultat Legile Eredității (legea purității gameților, legea segregării independente a perechilor de caractere) și o serie de principii care au dus la descoperirea cromozomilor, a ADN-ului, a genotipului uman etc. În știința geneticii se utilizează tehnologii foarte com­plexe, iar metodele experimentale cu­­nosc o continuă evoluție, prin testare și diagnosticare. La ora actuală, genetica începe să ofere răspunsuri și soluții din ce în ce mai eficiente cu privire la originea, diagnosticul și tratamentul bolilor genetice, precum și a cancerului. De asemenea, ea stă la baza unor noi metode de inginerie genetică, de la clonare până la editarea ADN-ului. Oamenii de știință au ajuns să spună că într-o zi vom putea testa un pacient pentru a afla care sunt medicamentele specifice cele mai bune pentru el în funcție de amprenta lui genetică, pentru că s-a constatat că unele medicamente funcționează bine pentru unii pacienți, dar nu și pentru alții. Terapia genetică este un domeniu în creștere, care în timp poate deveni un model terapeutic extrem de viabil, alături de alte beneficii, multe încă neexplorate, ale geneticii. Actualmente, tot ce ține de genetică a devenit o știință aparte, care oferă un potențial remarcabil atât în înțelegerea unor mistere („cine suntem“, „de unde venim“, „care este locul nostru în Univers“), cât și în rezolvarea multor probleme strâns legate de sănătate și evoluție. În același timp, noile descoperiri aduc și provocări de natură religioasă sau etică.

Articol de Camelia AFRIM – profesor, inspector ISMB